Familia de Savonea. Legăturile extra-judiciare ale Liei S, președinta desemnată a instanței supreme

Data:

În urmă cu 12 ani, o rudă a Liei Savonea, președinta desemnată a instanței supreme, era angajată consilier la Tribunalul Ilfov. Instanța era condusă de Roxana Petcu, actuala șefă a Inspecției Judiciare. După ani, nepoata Loredana Zalana devine manager economic al instanței, iar soțul ei director adjunct în CSM, cât Lia e șefă a Consiliului. În 2021, soțul judecătoarei demarează o afacere cu o doamnă Cocoș, moment în care interlopul Alex Bodi, angajatul lui Ovidiu Cocoș, rudă cu soțul Liei Savonea, scapă de dosarul de proxenetism și cazul e trimis înapoi la procurori.

În 2016, președinta numită a instanței supreme, Lia Savonea, completa o declarație de avere în care menționa că a moștenit o pătrime dintr-un teren în localitatea Abrud, Alba, teren în suprafață de 10.600 metri pătrați. Pe lângă Lia Savonea, regăsim în document rudele acesteia, respectiv Loredana Nicoleta Fier-Știop, Dorina Petri și Viorica Tuhuț.

Înainte de căsătorie, Lia Savonea se numea Lia Fier-Știop.

În 2011, nepoata Liei, Loredana Fier-Știop, se angaja „consilier economist asistent” la Tribunalul Ilfov. Pe atunci, instanța era condusă de Roxana Ioana Petcu, actuala președintă a Inspecției judiciare. În 2011, Lia Savonea era șefa cu delegație a Curții de Apel București.

Un an mai târziu, Loredana Fier Știop deținea funcția de „consilier economist” la Tribunalul Ilfov.

În 2017, Loredana se căsătorește și devine din Fier Știop, Zalana. Soțul era inspector fiscal în Buftea.

Citește și: Ambasada SUA la București anunță controale mai dure pentru vizele de student. Solicitanții vor trebui să-și facă publice conturile de social media

Șefa promovată și pensionată

Tot în 2017, Lia Savonea era aleasă în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din partea judecătorilor de la Curțile de Apel din țară. Loredana Zalana devine în același an manager economic al Tribunalului Ilfov.

În 2017, funcția de președinte al Tribunalului Ilfov era ocupată, prin delegare de către CSM, de Loredana Geanina Antonescu. În prezent, Antonescu este pensionară, după ce din 2022 a fost angajată ca inspector la Inspecția Judiciară.

În noiembrie 2019, Corneliu Zalana devine din inspector fiscal de Buftea în consilier la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). În 2020 a încasat un salariu de 70.000 de lei pentru postul de consilier și 10.000 de lei din alte proiecte ale Consiliului.

În 2019, anul în care Zalana se angaja consilier la CSM, consiliul era condus de Lia Savonea.

În 2021, ruda Liei Savonea devine auditor al Curții de Conturi – instituție condusă de Mihai Busuioc, actual judecător al Curții Constutuționale susținut de PSD – și primește un salariu de 15.139 de lei. Un an mai târziu, ea primește un salariu de 80.496 de lei de la Curtea de Conturi și 13.000 de lei de la Tribunalul Ilfov, drepturi salariale restante.

În 2022, consilierul Zalana primește un salariu de 96.000 de lei și este plătit pentru proiecte ale CSM cu 16.000 de lei.

Decizia semnată de Daniel Grădinaru, fostul șef al CSM, prin care Bogdan Zalana este numit director adjunct în cadrul CSM

În septembrie 2023, Corneliu Zalana, soțul rudei Liei Savonea, devine director adjunct în CSM. Primește în acel an un salariu de 159.000 de lei și proiectele ajung la valoarea de 22.000 de lei. În paralel, soția lui reia colaborarea cu Curtea de Conturi și încasează un salariu de 76.000 de lei la care se adaugă 47.000 de lei de la Tribunalul Ilfov.  

Concursul de la CAB cu un singur candidat

Pe 8 septembrie 2023, Curtea de Apel București, condusă de Liana Arsene, continuatoarea Liei Savonea la șefia CAB, organiza concurs pentru funcția de manager economic al Tribunalului Ilfov. S-a prezentat un singur candidat care a fost și admis cu un punctaj de invidiat: 198 de punte. Condiția pentru concurs era vechime de 7 ani și a constat într-o probă scrisă și un interviu. Postul a fost obținut de Loredana Zalana.

În iulie 2023, soțul Loredanei Zalana era propus de plenul CSM să ocupe funcția de director adjunct al Direcției economice a CSM după ce a promovat un concurs în acest sens. Pe 24 august 2023, printr-o hotărâre a plenului CSM, Bogdan Corneliu Zalana era numit director adjunct prin semnătura lui Daniel Grădinaru, președintele de atunci al CSM și fostul coleg de complet de judecată de la CAB al Liei Savonea.

Am întrebat CSM când a fost angajată ruda lui Savonea la CSM, pe ce post și dacă a dat concurs, dar până la publicarea acestui material nu am primit un răspuns.

În noua calitate de director adjunct, Zalana a făcut parte din echipa de renegociere a chiriei spațiului în care funcționează CSM pe anul 2024.

Citește și: Șase jandarmi, sancționați disciplinar după ce ar fi făcut glume deplasate la adresa a trei tinere care participaseră la Bucharest Pride

Firme inexistente

În ultima declarație de avere depusă de Lia Savonea, în iunie 2025, nu mai sunt trecute rudele alături de care a moștenit terenul din Abrud. Sunt doar inițialele numelor. 

În același document, Lia Savonea spune, în capitolul „plasamente, investiţii directe şi împrumuturi acordate, dacă valoarea de piaţă însumată a tuturor acestora depăşeşte 5.000 de euro”, că deține 20 de părți sociale dintr-o firmă care se numește „SC US SRL”. Nu există o astfel de societate comercială la Registrul Comerțului. În realitate ea se numește SC Unix Sky SRL, are ca obiect de activitate „lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale” și a avut o pierdere de 1.100 de lei anul trecut. Societatea este deținută de avocatul Mihai Savonea, soțul președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și este administrată de Viorica Tuhuț, ruda Liei Savonea, cea împreună cu care a moștenit terenul din Abrud.

În declarația de interese depusă în 2025 și care reflectă datele din 2024, familia Savonea ar fi acționară la o altă firmă, „1S” Sector 3 București, firmă la care judecătoarea susține că deține „0 acțiuni” în valoare de „0 lei”. Această firmă nu am identificat-o la Registrul Comerțului. În schimb, l-am găsit pe Mihai Savonea ca fost acționar în altă societate, Panoramic Field Med SRL din Mediaș. Savonea a intrat ca acționar în această firmă în august 2021 și a ieșit în decembrie 2023. Din 2019 și până în 2021, Panoramic Field a fost administrată de un anume Ovidiu Cocoș. Ulterior, firma a fost preluată de Liliana Cristina Cocoș.

Mălăescu de la Tribunalul Gorj

Presa a relatat despre Ovidiu că l-a angajat pe interlopul Alex Bodi la firma sa de imobiliare, imediat după ce a fost pus sub acuzare de procurorii DIICOT într-un dosar de proxenetism, după ce ar fi torturat și drogat femei, ca să producă bani în bordelurile din Germania.

În ianuarie 2021, pe când era în arest la domiciliu, Bodi a cerut instanței să poată lua legătura cu Ovidiu Cocoș, omul pe numele căruia și-ar fi trecut o mare parte din avere.

Bodi a fost trimis în judecată pentru proxenetism în aprilie 2021 de DIICOT Craiova sub acuzațiile de șantaj, proxenetism și trafic de minori.  

În iulie 2022, Tribunalul Gorj a dispus restituirea la Parchet a dosarului de trafic de persoane. Hotărârea a fost luată de judecătoarea Ioana Ruxandra Mălăescu. Tot ea a decis restituirea către Bodi a autoturismelor de lux, a ceasurilor scumpe, a conturilor bancare, a unei vile și o motocicletă, indisponibilizate de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).

Dosarul de proxenetism al lui Alex Bodi s-a întors la DIICOT Craiova. Judecătorii i-au restituit mașinile, ceasurile și terenurile

În decembrie 2022, Mălăescu a fost delegată de Secția pentru Judecători a CSM ca vicepreședintă a Tribunalului Gorj.

Decizia judecătoarei Mălăescu a fost menținută la Curtea de Apel Craiova, în iulie 2022, de Valentina Trifănescu și Dorian Chiriță.

Pentru publicația publicrecord, Mihai Savonea, soțul Liei, a recunoscut că este rudă cu Ovidiu Cocoș, binefăcătorul lui Alex Bodi. „Nu am avut și nu am niciun fel de asociere cu cei menționați. Este adevărat că am avut o asociere în firma menționată cu doamna Cristina Cocoș, în scopul dezvoltării unui proiect. Întrucât din anumite motive obiective proiectul nu s-a putut derula, am încetat activitatea și participarea în acea firmă din anul 2024. Menționez că eu nu am încasat niciun dividend sau beneficiu din respectiva firmă. Nu l-am cunoscut și nu îl cunosc pe domnul Bodi, iar Ovidiu Cocoș îmi este rudă. Subliniez ca nu am fost niciodată asociat cu domnul Bodi sau Ovidiu Cocoș în vreo firmă”, a susținut Savonea pentru publicația citată.

Am întrebat-o pe Lia Savonea dacă a exercitat vreo influență asupra Roxanei Petcu, fostul președinte al Tribunalului Ilfov, atunci când ruda ei a fost angajată consilier a instanței, dacă s-a implicat ca președinte al CSM în angajarea lui Zalana în Consiliu și de ce a trecut în declarațiile de avere și de interese alte societăți comerciale în care soțul ei a fost sau este acționar.

Citește și: Membrii rețelei „Șor” foloseau o aplicație mobilă pentru influențarea alegerilor în Republica Moldova. Două persoane au fost reținute pentru corupere electorală

Explicațiile șefei ÎCCJ

Lia Savonea ne-a transmis că Loredana Zalana este rudă de gradul III cu ea și că „s-a încadrat la Tribunalul Ilfov în perioada în care s-au făcut recrutări extinse pentru toate categoriile de personal auxiliar sau economico-administrativ, în decembrie 2011, dată la care instanța s-a și dat în funcțiune”. În plus, „încadrarea întregului personal (judecători, personal auxiliar/economico- administrativ) s-a făcut pe bază de concurs, în temeiul legii, în condiții de transparență de către Curtea de apel București pentru personalul auxiliar și economico-administrativ, iar în cazul judecătorilor de către CSM”.

Savonea precizează că în respectiva perioadă nu a făcut presiuni, nu a intervenit pe lângă Roxana Petcu sau altcineva pentru încadrarea rudei sale, pentru simplul motiv că „în acea perioadă eu nu mă aflam în activitate, eram in perioada de concediu maternal și de îngrijire a copiilor, din care am revenit abia in aprilie 2012”.

Despre soțul rudei sale angajat la CSM arată că angajarea acestuia s-a efectuat în urma unui transfer a unor funcționari de la ANAF la CSM. „Domnul la care faceți referire s-a transferat din cadrul ANAF unde avea o experiență profesională de 20 de ani ca economist, transferul făcându-se pe un post de execuție echivalent. Ceea ce îmi amintesc este faptul că nu a fost vorba despre o recrutare directă, încadrarea sa făcându-se urmare unei proceduri transparente, publicate pe site-ul CSM, ce a vizat transferul mai multor funcționari publici cu experiență, pe fondul unui deficit major de resurse în cadrul aparatului tehnic și a unor nevoi de personal calificat, în contextul în care instituția era angajată în mai multe proiecte cu fonduri europene”.

Atașamentul, statul de drept și procedurile

În ceea ce privește denumirile firmelor pe care le-a trecut în declarațiile de avere șefa desemnată a instanței supreme susține că așa i-au fost menționate de soț. „Cele menționate în declarațiile de avere privitor la situația soțului, atât în ceea ce privește veniturile cât și părți sociale deținute, au fost mențiuni inserate exclusiv în baza datelor comunicate de soțul meu”, mai arată Savonea care, în final, ne transmite „atașamentul meu ferm față de respectarea legii și a procedurilor, ca fundament al oricărei acțiuni legitime într-un stat de drept”.

Reamintim că încă din 2019, judecătorii din CSM, în frunte cu Lia Savonea, au cerut ca veniturile partenerilor de viață să fie secrete și să nu fie verificate averile soților cu bunuri separate, fix cazul Liei Savonea, care a făcut separație de bunuri cu soțul. Atunci, magistraţii au considerat că este firesc ca declaraţiile de avere şi de interese să fie publicate pe pagina de internet a instituţiilor din care provin funcţionarii obligaţi de lege să depună astfel de documente doar 3 ani. La fel şi pe site-ul ANI.

O altă prevedere controversată priveşte posibilitatea ANI de a verifica un funcţionar privind averea dobândită doar pentru trei ani anteriori sesizării. În prezent, ANI nu are o limită pentru a verifica averea unui funcţionar. Magistraţii mai doreau ca venitul soţului sau soţiei celui care depune declaraţia de avere să fie anonimizat.

Aceste doleanțe care nu au putut fi puse în practică în era lui Liviu Dragnea, au fost realizate de Curtea Constituțională a României în 2025, imediat după alegerea noului președinte Nicușor Dan.

Citește și: Ștefan Radu Oprea, noul șef al SGG, în locul Cristinei Trăilă

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din anul 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției. Mai colaborează cu Europa Liberă România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related