De la începutul anului, Europa a fost lovită de o serie de furtuni extreme. Săptămâna aceasta, furtuna Kristin a măturat Peninsula Iberică, provocând victime și inundații, alunecări de teren, pagube asupra clădirilor și infrastructurii. Prim-ministrul portughez a promis 2,5 miliarde de euro pentru a sprijini eforturile de reconstrucție.
Săptămâna trecută, în Irlanda, pagubele provocate de inundațiile cauzate de furtuna Chandra au determinat guvernul să acorde fonduri de urgență pentru întreprinderile mici de până la 100 000 EUR.
În ianuarie, ciclonul Harry a provocat distrugeri imense în sudul Italiei. Guvernul a alocat inițial 100 de milioane de euro pentru a răspunde nevoilor zonelor cele mai grav afectate, o fracțiune din pagubele estimate la peste 1 miliard de euro.
Dezastrele climatice nu mai sunt evenimente izolate
Precipitațiile extreme devin tot mai frecvente. Pe măsură ce planeta se încălzește, atmosfera reține mai mulți vapori de apă. Pentru fiecare grad de încălzire, cantitatea crește cu aproximativ 7%. Acest lucru duce nu numai la o durată mai lungă a precipitațiilor, ci și la averse mai intense. Solul se saturează rapid, iar terenurile și râurile nu pot absorbi cantitățile tot mai mari de apă. Factorii umani, cum ar fi sistemelor de protecție împotriva inundațiilor, defrișările, modul de utilizare a terenurilor, accentuează și ei riscul de inundații.
În general, fenomenele meteo extreme par să devină noua normalitate. Doar în vara anului 2025, în Uniunea Europeană, 96 de regiuni au fost afectate de valuri de căldură, 195 au suferit de secetă și 53 au fost afectate de inundații.
Un studiu realizat de Universitatea din Mannheim și Banca Centrală Europeană estimează că pierderile cauzate de aceste fenomene s-au ridicat la 43 de miliarde de euro și se preconizează că vor ajunge la un total de 126 de miliarde de euro până în 2029. Estimările includ efectele asupra activității economice. Căldura duce la pierderi de productivitate. Secetele afectează agricultura. Inundațiile provoacă daune directe infrastructurii și clădirilor, dar perturbă și lanțurile de aprovizionare. Fiecare țară este afectată în mod diferit, dar economiile mai mici suferă pierderile cele mai mari: în 2025, dezastrele climatice au „consumat” 1 % din economia bulgară.
Noua normalitate: pierderi economice recurente
În total, între 1980 și 2020, pierderile economice totale cauzate de evenimente meteo s-au ridicat la aproape 500 miliarde euro în cele 32 de state membre ale Agenției Europene de Mediu. Iar doar un sfert din aceste pierderi erau asigurate. România se află în aceeași situație. În acea perioadă, pierderile s-au ridicat la 14 miliarde de euro, din care doar 151 de milioane erau acoperite de asigurări. Evenimentele recente au arătat că tendința continuă.
În cazul inundațiilor din Praid, doar 8,5% din gospodării aveau asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale. După inundațiile din 2024 din județul Galați, 80% din case nu erau asigurate.
Cât din pagube este, de fapt, acoperit
Decalajul de protecție al asigurărilor climatice este diferența dintre pierderile economice totale și cele acoperite de asigurări, iar acesta se accentuează tot mai mult. Un studiu realizat de WWF arată că acest decalaj se ridică în medie la 59 de miliarde euro pe an în UE.
Modelele tradiționale de asigurare nu mai acoperă aceste riscuri tot mai mari și nu pot oferi acoperirea necesară, în timp ce asigurările private împotriva catastrofelor naturale devin prohibitive sau indisponibile. Asigurătorii majorează primele, limitând acoperirea sau retrăgându-se complet din zonele cu risc ridicat.
În Irlanda, Banca Centrală a constatat că una din 20 de clădiri era neasigurată împotriva riscului de inundații, deoarece acoperirea împotriva inundațiilor era refuzată sau era prea costisitoare. În Austria, unul dintre principalii asiguratori ia în considerare să nu mai acopere anumite regiuni sau să își ajusteze produsele în urma furtunii Boris din 2024, din cauza creșterii cererilor de despăgubire legate de dezastrele climatice.
În România, când furtunile au lovit județele Suceava și Neamț în iulie 2025, guvernul a decis să plătească 50% din valoarea daunelor pentru gospodăriile neasigurate, care reprezentau marea majoritate a caselor afectate.
Impactul asupra finanțelor publice este din ce în ce mai mare. După inundațiile din Valencia din 2024, Spania a cheltuit 14,3 miliarde de euro în ajutoare publice pentru sprijinirea victimelor. Această sumă a reprezentat 7,5% din cheltuielile publice prevăzute pentru acel an. Inundațiile din Slovenia din 2023 au provocat pagube estimate la 9,9 miliarde de euro, echivalentul a 16% din PIB-ul Sloveniei. O singură catastrofă poate pune presiune pe bugetele publice. Ce se întâmplă când mai multe evenimente au loc într-un interval scurt de timp?
De ce intervenția post-criză creează un cerc vicios
Răspunsul repetat și costisitor la dezastre pe termen scurt deturnează resursele de la investiții pe termen lung în prevenție și reziliență. Un raport din Regatul Unit arată că fiecare liră investită în gestionarea riscului de inundații previne daune în valoare de 8 lire, inclusiv 3 lire în economii directe pentru guvern. Însă creșterea cheltuielilor publice legate de dezastre provoacă un cerc vicios: în loc să investească în măsuri de adaptare la schimbările climatice, guvernele sunt nevoite să plătească ajutoare post-dezastru și despăgubiri de asigurare, cauzate tocmai de lipsa măsurilor preventive.
Inundațiile de la Salina Praid au urmat acest scenariu. Încă din 2007, diferite studii au demonstrat necesitatea rezolvării problemelor infiltrațiilor în mină și posibilitatea devierii pârâului Corund. Raportul Corpului de Control al Prim-Ministrului a concluzionat că investițiile în prevenție pe termen lung au fost înlocuite de lucrări de întreținere cu efecte de scurtă durată sau de intervenție în regim de urgență în cazul unor avarii. Semnarea contractului pentru eliminarea infiltrațiilor, plănuită pentru 2024, a fost amânată. Investiția ar fi costat 2 milioane de euro. După dezastru, 60 de milioane de euro au fost direcționate de guvern pentru a sprijin financiar companiile a căror activitate a fost afectată.
Mai degrabă decât o soluție, se conturează o schimbare de paradigmă, în care riscul climatic este integrat ca element permanent al calculului economic și bugetar, cu efecte nu doar financiare, ci și psihologice: populațiile trebuie să accepte că vor suferi pierderi repetat, numai parțial acoperite și distribuite inegal. Mai mult, că trebuie să renunțe la premiselor clasice ale sistemelor de asigurări și ale planificării bugetare, construite pe ideea unui risc excepțional, calculabil și mutualizabil într-un orizont de timp stabil.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
