Fenomenul La Două Bufnițe. Sfârșitul unei librării independente

Data:

La Două Bufnițe nu este doar o librărie după care suspinăm, ci un fenomen care developează exact situația culturii în România. 

Nu s-au plâns, nu și-au pierdut zâmbetul, nu au încetat să-și primească cititorii cu aceeași disponibilitate de a-i sfătui, de a le recomanda cea mai nouă carte. Oana Doboși și Raluca Selejan, pe scurt Sele, două filoloage ochelariste din Timișoara, au decis să închidă după aproape nouă ani librăria La Două Bufnițe. A fost un șoc.

Spațiul boltit din Palatul Canonicilor, cu pereții înveliți în cărți și cu bufnițele-mascote primite de la prieteni pe rafturi, cu canapele pentru stat la răsfoit și la citit, cu aroma cafelei mereu prezentă, rămâne stingher după data de 29 iunie 2025. A dispărut de o vreme și pianina albă, iar cele 215 mascote au fost scoase la vânzare pentru a acoperi deficitul. Pentru timișoreni, acesta era un loc privilegiat de întâlniri și evenimente. Pentru turiști, un reper de vizitat neapărat.

Citește și: O faptă bună, cât de mică, poate schimba imaginea românilor din diaspora – de vorbă cu Mirabela Moga, interpretă și traducătoare în Marea Britanie

În decembrie 2016, când au deschis, Oana și Sele proiectau un parcurs optimist. „Vrem să creștem calculat și bine organizat”, spuneau „bufnițele” într-un interviu pentru Observator cultural și credeau că proiectul va dura „cel puțin atât cât trăim noi”. Piața de carte și realitatea cultural-economică a măsurat altfel.

 „Vom închide demn și decent, fără datorii”

Le-am întrebat de ce nu au strigat, de ce au preferat să continue, deși minusul din încasări se mărea. Acum, când prietenii librăriei au aflat, vânzarea de carte din ultimele două săptămâni a crescut cu peste 500%. S-au dat și 500 de carduri, s-au făcut donații. „Cu acest ajutor vom închide demn și decent, fără datorii, achitându-ne față de edituri”.

„N-am vrut să fim încă unii care se plâng, am preferat formula taci și faci”, a punctat Sele. A face înseamnă și educație în atelierele cu copii, lansări de carte mereu gratuite, dezbateri, întâlniri cu scriitori străini. Nu au avut iluzii mari, fiindcă piața de carte nu e susținută de nimeni. „Știam că nu ne îmbogățim dintr-o librărie, studiile de piață cu care am pornit au confirmat, de aceea librăriile independente au dispărut pe rând: Bookcity, Librarul cu papion, Citilă”, a adăugat Oana. Chiar și Humanitas a închis în două rânduri librăriile din Timișoara.

Continuarea în Revista22

Citește și: Ați mâncat vreodată „păturată pă crumpi”?

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Brîndușa Armanca
Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă., A publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este de asemenea membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Reconstrucție, reformă, unitate: ce poate învăța România de la Germania postbelică

Unul dintre noile aspecte intervenite în arena internațională este...

Arta falimentului etern în energie: cum se scurg banii statului în insolvențe fără sfârșit

Facturile vor crește din nou după operațiunea numită liberalizare,...

ANALIZĂ | Despre coincidențe în calendarul de numire a Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție

O scurtă analiză despre „timing” și coincidențe (sau, mai...

Criză cu premeditare. Scapă vinovații?

Vinovații pentru criza financiară în care ne aflăm sunt...