Raportul Inspecției Judiciare (IJ) întocmit ca reacție la documentarul Recorder „Justiție capturată” este descris de fosta judecătoare și fosta membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Andrea Chiș drept un document fundamental viciat, care nu clarifică suspiciunile grave semnalate public, ci dimpotrivă, le maschează sub aparența unei verificări formale.
Analiza sa indică probleme de legalitate, lipsă de imparțialitate, omisiuni sistematice și o abordare ce depășește cadrul tehnic al unei inspecții, intrând într-o zonă de discurs justificativ și politizat.
Un raport nelegal, asumat discreționar de inspectorul-șef
Cea mai gravă acuzație vizează chiar statutul juridic al raportului. Documentul nu este semnat de niciun inspector judiciar, ci exclusiv de inspectorul-șef, Roxana Petcu, fără mențiunea de avizare. Potrivit legii, inspectorul-șef nu are competența de a redacta rapoarte de inspecție, ci doar de a verifica și valida documentele întocmite de inspectorii judiciari.
Andrea Chiș arată că acest aspect a fost semnalat explicit în ședința Secției pentru judecători a CSM din 5 februarie 2026 și a constituit motiv de respingere a raportului de către doi membri ai secției. În aceste condiții, documentul apare nu doar ca discutabil, ci ca fiind întocmit cu încălcarea legii, ceea ce pune sub semnul întrebării întreaga procedură de control.
Concluzii trase înainte de verificări
Criticile se extind asupra conduitei inspectorului-șef, care, anterior finalizării raportului, a formulat public opinii tranșante într-un interviu acordat unei publicații, calificând criticile drept „percepții subiective” și „atacuri neexplicate”. Potrivit Andreei Chiș, aceste declarații plasează inspectorul-șef într-un evident conflict de interese și compromit orice aparență de imparțialitate.
În acest context, raportul este prezentat ca o simplă confirmare a unor concluzii prestabilite, nu ca rezultatul unei verificări independente și riguroase. În loc să investigheze faptele, Inspecția ar fi construit un document defensiv, menit să închidă rapid subiectul.
Evitarea deliberată a problemei de fond: caracterul sistemic
Deși documentarul Recorder ridică suspiciuni privind mecanisme recurente de intervenție administrativă în actul de justiție, raportul IJ se limitează la analiza a patru dosare, refuzând orice verificare care ar fi putut releva un caracter sistemic al problemelor.
Mai mult, raportul neagă explicit existența unor disfuncționalități sistemice, fără a efectua verificările necesare pentru a susține această concluzie. În opinia Andreei Chiș, este vorba despre o omisiune intenționată a celei mai sensibile chestiuni, ceea ce transformă raportul într-un exercițiu de negare, nu de control.
Erori factuale și justificări fabricate
Fosta membră CSM semnalează existența unor erori și inadvertențe grave între conținutul raportului și hotărârile colegiului de conducere al Curții de Apel București invocate ca probe. Mai mult, raportul ar conține argumente și justificări care nu se regăsesc în documentele anexate, ceea ce indică faptul că inspectorul-șef ar fi suplinit lipsa explicațiilor oficiale prin interpretări proprii.
Modificările de completuri sunt catalogate drept „obiective” fără a se explica de ce sunt obiective, iar deciziile administrative sensibile sunt tratate superficial, fără analiză de necesitate, proporționalitate sau alternativă.
Dosare sensibile, tratate superficial sau denaturat
În cazul unor cauze cu impact public major, raportul este acuzat că fie ignoră complet aspecte esențiale, fie le prezintă într-o manieră denaturată. Exemplul dosarului Vanghelie este emblematic: raportul susține că prescripția era împlinită încă din 2017, omițând faptul că acest lucru a devenit previzibil doar ulterior, în urma unor decizii ale CCR și ÎCCJ.
La fel de gravă este lipsa verificărilor privind neprelungirea delegării judecătorului Beșu, situație care ar fi dus la reluarea unor procese aflate în pronunțare și la riscuri concrete de prescriere. Inspecția nu a verificat consecințele acestor decizii și nici nu a audiat judecătorul care a semnalat public presiuni administrative. „Inspectorul șef nu verifică și nu explică cum și de ce nu a fost prelungită delegarea colegului judecător Beșu, în condițiile în care, conform declarațiilor acestuia din documentar, acesta avea dosare pe rolul CAB în care amânase pronunțarea pentru un termen ulterior împlinirii ultimului termenul de delegare, nefiind avertizat de lipsa prelungirii și de motivele unei astfel de decizii”, arată fosta membră a CSM.
De la inspecție la „compunere” cu tentă politică
Doar o treime din raport este consacrată analizei faptice, restul fiind ocupat de reluarea discursului public al inspectorului-șef și de o analiză extinsă a contextului social și politic, cu trimiteri la perioada de guvernare a unui anumit executiv. În opinia Andreei Chiș, această abordare depășește flagrant mandatul Inspecției Judiciare și transformă raportul într-un text cu rol de legitimare instituțională și mesaj politic.
Opacitate și lipsa probelor
În final, Andrea Chiș critică modul în care raportul a fost diseminat public: fără anexele esențiale care ar fi permis verificarea concluziilor. Atât raportul apărut în presă, cât și comunicatul Curții de Apel București omit exact documentele contestate, ceea ce alimentează suspiciunea că transparența a fost sacrificată pentru controlul narativ. „Raportul a apărut în presă într-o modalitate necunoscută, dar, ce este interesant, este că varianta ajunsă la presă nu cuprinde probele, adică anexele constând în documentele care au stat la baza întocmirii lui, mai cu seamă hotărârile colegiului de conducere al CAB la care se face referire în raport, contestate de unul dintre membrii Secției pentru judecători. Comunicatul de presă al CAB, ca și raportul Inspecției Judiciare ajuns în presă, omit exact aceste documente esențiale pentru cercetarea cel puțin a celor 4 dosare din documentar”, arată Chiș în postarea de pe Facebook.
Concluzia fostei judecătoare este tranșantă: scăderea încrederii publice în justiție nu este cauzată de investigații jurnalistice sau de magistrați care vorbesc public, ci de reacții instituționale opace, defensiv-justificative și, în acest caz, profund compromise procedural.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
