Franța trece printr-un nou episod de caniculă extremă, cu temperaturi de 36 de grade Celsius în Paris și peste 40 în sud. 84 de departamente au primit alerte de caniculă fără precedent. Disconfortul termic nu mai e o excepție de vară, ci o realitate structurală – și o provocare politică, socială și climatică.
Răspunsurile la valurile de căldură expun diferențele dintre viziuni: unii cer planuri masive de dotare cu aparate de aer condiționat în școli, administrații, cămine de bătrâni și locuințe private, argumentând că Franța rămâne mult în urmă față de sudul Europei. Într-adevăr, în comparație cu Statele Unite sau Japonia, Franța are o rată redusă de acoperire cu aer condiționat, deși cererea e în creștere constantă.
„A sosit momentul ca Franța să lanseze un plan ambițios de dotare cu aer condiționat”, a declarat Marine Le Pen, lidera extremei-drepte, luni.
Le Pen a profitat de valul de căldură extremă și a publicat pe X (fostul Twitter) un mesaj în care acuză „așa-zisele elite franceze” că se bucură de confort termic, în timp ce „francezul de rând” se topește în apartamentul neizolat.
„E absurd să le ceri părinților să nu mai meargă la muncă pentru că școlile nu mai pot primi copiii din cauza căldurii, dar să-i trimiți la cinematograf pentru că acolo e aer condiționat”, a scris ea, cu o doză de sarcasm.
Poziția guvernului: confort termic, dar cu impact redus asupra climei
Pe de altă parte, guvernul francez susține o abordare mai complexă și mai verde, remarcă Politico. Deși finanțează dotarea clădirilor strategice și a transportului public cu sisteme de răcire, prioritățile oficiale sunt măsuri cu impact redus asupra climei:
- plantarea de copaci în orașe, pentru a oferi umbră și a reduce efectul de insulă termică;
- reabilitarea termică a clădirilor, astfel încât să păstreze mai bine răcoarea;
- sisteme inovatoare de răcire, precum cel geotermal care alimentează Satul Olimpic;
- reorganizarea spațiului urban, cu mai multă vegetație și materiale care reflectă căldura.
În paralel, Franța încearcă să reducă consumul național de electricitate – mai ales după invazia Rusiei în Ucraina, care a accentuat criza energetică europeană – și să-și sporească investițiile în energia nucleară.
Provocarea e reală: cum să protejezi populația de valurile de căldură tot mai frecvente și mai intense, fără să crești dramatic emisiile de gaze cu efect de seră?
Aerul condiționat salvează vieți, dar crește cererea de energie și riscă să devină parte a cercului vicios al schimbărilor climatice.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: pixabay.com/ Jibs-breizh)
