Călătorii care ajung în gara din municipiul Petroşani sunt îndemnaţi să-şi petreacă timpul până la sosirea trenului răsfoind o carte din biblioteca situată în sala de aşteptare sau parcurgând o lecţie de istorie şi cultură pe care o regăsesc pe 26 de panouri luminoase amplasate pe stâlpii ce mărginesc peronul staţiei de cale ferată, transmite Agerpres.
Fondul de carte al bibliotecii numără circa 3.500 de volume, din diferite domenii, toate fiind asigurate din colecţia proprie a şefului de gară, Dorel Şchiopu, sau din donaţii făcute de oameni care s-au arătat impresionaţi de această idee.
În aceste zile, şeful gării din Petroşani pregăteşte o nouă expoziţie în care 26 de panouri luminoase vor marca împlinirea a 150 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi. Cea mai importantă parte a expoziţiei este dedicată Coloanei Infinitului, iar motivul are legătură cu Valea Jiului şi Petroşaniul.
„Foarte mulţi oameni nu ştiu că această celebră minune a lui Brâncuşi, Coloana Infinitului, a fost construită la Petroşani. Expoziţia va scoate în evidenţă acest lucru. Prin această expoziţie, ne înclinăm şi noi în faţa genului lui Brâncuşi, aşa cum maestrul merită cu prisosinţă”, a conchis Dorel Şchiopu.
Expoziţia va fi inaugurată pe 18 februarie seara, pentru a marca astfel ziua de naştere a marelui artist Constantin Brâncuşi – 19 februarie 1876.
În sala de aşteptare de la clasa a II-a e cald, linişte şi curăţenie. Călătorii intră zgribuliţi de frigul care îşi mai face încă de cap pe afară, o situaţie normală pentru că ne confruntăm cu o iarnă la poalele Parângului. Îşi lasă bagajele lângă scaunele roşii din plastic, se uită pe mersul trenurilor şi, după ce se mai liniştesc, observă mai multe rafturi pline de cărţi, într-un colţ al încăperii. Sunt cam 200 de volume, care se schimbă periodic sau sunt completate cu altele din colecţia bibliotecii.
„Puteţi să le folosiţi gratuit, chiar le puteţi lua acasă, cu condiţia ca după ce le citiţi să le aduceţi înapoi sau, dacă vreţi să le păstraţi, să aduceţi altă carte în schimb”, îi îndeamnă şeful staţiei pe cititorii de ocazie.
Nici nu e nevoie să insiste, pentru că unii călători au deja în mână un volum – şi sunt destule- semnat de clasici ai literaturii române şi universale. Sunt colecţii întregi ale unor edituri cunoscute şi extrem de căutate înainte de 1989, atunci când o carte bună se putea cumpăra doar cu anumite condiţii.
„Am înfiinţat biblioteca în urmă cu trei ani, de Ziua Culturii Naţionale. M-am gândit că trebuie să facem ceva şi m-am gândit că acesta este modul prin care putem sărbători acest eveniment. Este o formă de mai bine, de frumos, poate şi o formă de respect faţă de călătorii care trec prin gara noastră. Am început cu o mie de volume pe care le-am donat eu. Ideea a prins foarte bine şi au fost foarte mulţi donatori care au contribuit la această bibliotecă. Acum avem un fond de peste 3.500 de volume în rezervă. Avem şi un rulaj foarte frumos: cam la două săptămâni, este nevoie să înlocuim cam 50 de volume”, spune Dorel Şchiopu.
„Este o bibliotecă liberă, oricine poate să ia o carte, să o aducă înapoi sau să aducă alta în loc. Şi avem un regulament care prevede că poţi să iei o carte, să nu o mai aduci înapoi, dar cu condiţia că trebuie să o citeşti”, adaugă interlocutorul nostru, continuând zâmbind că altfel vei avea parte de „jurăminte şi afurisenii”, aşa cum scrie la regulamentul afişat pe unul dintre pereţii sălii de aşteptare.
Am stat de vorbă şi cu persoanele care soseau, rând pe rând, în sala de aşteptare. Oamenii se îndreptau sfioşi, dar şi curioşi, spre rafturile cu cărţi. Căutau cu privirea un autor sau un titlu cunoscut, iar când se opreau asupra unui volum îl răsfoiau cu plăcere.
„Este de admirat ideea acestei biblioteci şi felul în care se prezintă această gară. Mi se pare o idee foarte bună pentru că atunci când trebuie să aştepţi un tren poţi retrăi bucuria de a răsfoi o carte. E altceva faţă de telefon, pe care îl poţi folosi tot timpul”, spunea o doamnă care aştepta un tren spre Bucureşti.
O părere similară am regăsit-o şi la o mamă care se uita atentă la câteva cărţi pentru copii. Ne-a mărturisit că are acasă „doi pitici” care iubesc poveştile, iar cărţile sunt pentru ei şi nu numai…
„Voi lua aceste cărţi acasă şi le voi citi împreună cu copiii. Biblioteca aceasta este un mic punct cultural într-o lume în care nu se mai pune accent pe citit şi pe studiul, în sine. Am văzut aici multă lume care citeşte, unii au întrebat chiar dacă pot lua cartea acasă, să o termine de citit. Este o idee foarte frumoasă, atât pentru copii, cât şi pentru oamenii maturi, adică pentru copilaşii care stau ascunşi acolo, în sufletul lor de adulţi”, a remarcat femeia.
Călătorii sunt încântaţi de faptul că gara din Petroşani oferă o altă experienţă decât cele cu care sunt obişnuiţi. Aceasta pentru că înainte de a intra în sala cu bibliotecă, oamenii sunt întâmpinaţi de un alt fel de peron al gării, care se prezintă ca o expoziţie de istorie ilustrată, cu accent pe contribuţia avută de unele personalităţi locale.
„Eu cred că suntem datori faţă de cei care au fost înaintea noastră. Noi trăim astăzi libertăţi şi drepturi pe care alţii înaintea noastră n-au îndrăznit nici măcar să şi le imagineze. Iar dacă trăim aceste drepturi, cred că ţine de condiţia noastră umană ca pentru cei care au fost înaintea noastră să aducem măcar un gând bun, o lumânare şi un semn de recunoştinţă. Să aducem măcar atât în schimb. Şi tot ce vedeţi aici se înscrie în această intenţie”, explică Dorel Şchiopu.
Istoria, geografia şi cultura locală, precum şi personalităţile care le reprezintă, sunt lucruri importante, susţine interlocutorul nostru, în opinia căruia acestea ar trebui studiate de copii în şcoala generală.
„După părerea mea, studiul istoriei locale, a geografiei locale, a personalităţilor locale ar trebui să fie obligatorii la şcoală. Valea Jiului are o tradiţie culturală foarte serioasă. Este Valea Jiului de unde a plecat cunoscutul doctor Pius Brânzeu – cel care dă numele spitalului judeţean din Timişoara, este locul de unde a plecat Ion D. Sârbu, cel care l-a inspirat pe Marin Preda când a scris ‘Cel mai iubit dintre pământeni’. Tot din Valea Jiului au plecat actorii Ana Colda şi Şerban Ionescu, chiar şi poetul George Ţărnea a trecut pe aici. Aici avem un teatru foarte bun, sunt organizate spectacole de folk, de poezie. Este o viaţă culturală foarte serioasă în Valea Jiului şi poate că biblioteca aceasta se vrea un strop în acest peisaj”, spune Dorel Şchiopu.
Citește și: UMF Iași marchează anul Brâncuși prin evocarea legăturii sale cu Institutul de Anatomie
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: Sorin Blada/ Agerpres
