Dependența energetică a Europei de Rusia devenise o vulnerabilitate, mai ales după februarie 2022, când Moscova a lansat ofensiva la scară largă împotriva Ucrainei vecine. Trei ani mai târziu, pe fundalul unui conflict serios în cadrul NATO (mai precis între SUA și aliații europeni) legat de Groenlanda, unii experți energetici observă o nouă vulnerabilitate: dependența crescândă a Europei de importurile de gaze naturale lichefiate din Statele Unite.
Potrivit unui studiu realizat de Clingendael Institute (Haga), Ecologic Institute (Berlin) și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale, această schimbare vine cu riscuri într-un moment în care președintele american Donald Trump a trecut la o politică externă „mult mai explicit orientată spre interese proprii, protecționistă și încărcată ideologic”, arată autorii.
Cel mai recent exemplu este, evident, anunțul președintelui american de a impune tarife punitive împotriva unor aliați europeni cheie – între care Germania si Franța – pentru a obține acordul acestora în privința preluării Groenlandei — teritoriu care aparține Danemarcei, stat membru UE și aliat NATO.
Dependență nouă, riscuri vechi
Studiul subliniază că această nouă dependență energetică este o vulnerabilitate. Strategia de securitate națională a SUA din noiembrie vorbește deschis despre „dominația energetică americană” ca instrument de proiecție a puterii la nivel global.
Profesorul Kacper Szulecki, de la Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale, spune că situația este urgentă: rezervele de gaz ale UE sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, iar o iarnă geroasă combinată cu tensiuni geopolitice ar putea declanșa rapid o nouă criză energetică, cu facturi mult mai mari pentru consumatori.
El amintește că SUA au încercat strategii similare și în anii ’80, pe vremea lui Ronald Reagan, dar atunci lipsa tehnologiei LNG limita alternativele la gazul rusesc — lucru care nu mai este valabil astăzi.
Citește și: Cum este tratată energia în propunerea de Strategie Națională de Apărare a Țării 2025-2030?
Raffaele Piria, cercetător senior la Ecologic Institute și inițiatorul raportului, atrage atenția că „până nu demult, ideea că guvernul SUA ar putea interveni în piețele de gaze pentru a pune presiune pe Europa părea de neconceput. Contextul actual ne obligă să ne regândim această presupunere”, spune Piria.
Ce ar trebui să facă Europa
Autorii cer o reacție fermă. Pe termen mediu și lung, accelerarea tranziției către un sistem energetic bazat pe surse regenerabile proprii este văzută drept soluția-cheie pentru reducerea dependenței de furnizori externi și creșterea securității energetice.
În decembrie, Parlamentul European a adoptat o lege care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaz și petrol din Rusia. Deși salută obiectivul, autorii avertizează că textul redefinește „diversificarea” exclusiv ca renunțare la Rusia.
„Diversificarea nu poate însemna să înlocuiești un furnizor dominant cu altul. Europa are nevoie de o definiție clară a diversificării și de o strategie adaptată realităților geopolitice de azi”, subliniază Piria.
Raportul apare pe fondul tensiunilor fără precedent între state NATO, la scurt timp după intervenția SUA în Venezuela și în contextul escaladării disputei legate de Groenlanda.
„Istoric vorbind, ideea ca SUA să interfereze în piețele de gaze pentru a exercita presiuni asupra Europei era de neimaginat. În actualul context geopolitic, această certitudine nu mai ține”, încheie cercetătorul Raffaele Piria.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pexels.com)
