Negocierile din ultima săptămână din Qatar dintre Israel și Hamas pentru încetarea focului în Gaza nu au adus niciun rezultat, conform BBC. Mai multe rezultate se așteptau totuși de la vizita premierului Benjamin Netanyahu la Washington, unde în schimb acesta l-a nominalizat pe președintele Donald Trump la Premiul Nobel pentru pace. O investigație The New York Times a condițiilor care ar putea duce la încetarea războiului din Gaza a ajuns la concluzia că orice acord de pace se află de fapt în mâna partidelor de extremă de dreaptă, de care depinde supraviețuirea guvernului Netanyahu.
Într-o amplă analiză a evenimentelor dinaintea atacului terorist Hamas de la 7 octombrie 2023 și a răspunsului statului israelian până în prezent, jurnaliștii The New York Times au avut discuții cu 110 de oficiali israelieni, americani și arabi, analizând nenumărate documente oficiale pentru a afla rațiunile din spatele deciziilor guvernului de la Ierusalim.
NYT ajunge la concluzia că unul dintre principalele motive pentru prelungirea războiului din Gaza, lipsa unui acord de încetare a focului și răspunsul militar disproporționat al IDF (armata israeliană) este dorința lui Benjamin Netanyahu de a păstra în coaliția de guvernare partidele de extremă dreapta, fără de care cabinetul său s-ar prăbuși.
Parlamentul din Israel (Knesset) este format din 120 de parlamentari. Pragul electoral este de numai 3,25% din totalul voturilor, iar pentru orice majoritate este nevoie de cel puțin 61 de voturi în parlament.
Guvernul Netanyahu este format în prezent din 5 partide. Principalul partid, cu cele mai multe locuri în parlament (32), este Likud, partidul conservator al premierului Benjamin Netanyahu.
Actuala coaliție de guvernare este sprijinită în parlamentul israelian la limita de 61 de voturi, după anunțul recent al ieșiri din coaliție a 6 dintre cei 7 membrii ai Partidului Iudaismul Unit al Torei (UTJ – Yahadut HaTorah), partid ultrareligios, după cum relatează Reuters.
Partenerii de coaliție Likud sunt Shas, partid ultrareligios (11 locuri), Partidul Național Religios – Sionism Religios, condus de ministrul de finanțe Bezalel Smotrich, partid de extremă dreapta ultranaționalist (7 locuri), Partidul Puterea Evreiască (Otzma Yehudit), condus de ministrul apărării Itamar Ben-Gvir, partid de extremă dreapta ultranaționalist si anti-arab (6 locuri), Noua Speranță, partid de dreapta național-liberal (4 locuri), și NOAM, partid de extremă dreapta ultraortodox (1 loc).
După plecarea UTJ din coaliție, partidul Shas a anunțat ca-și retrage cei 3 miniștrii din guvern, dar rămâne totuși în coaliție. Chiar dacă cei trei miniștri Shas au părăsit guvernul, printre care și ministrul de interne Moshe Arbel, partidul va continua să-și mențină influența în ministere prin apropiați ai partidului, arată The Times of Israel.
Ieșirea de la guvernare a celor două partide ultrareligioase pune și mai multă presiune pe supraviețuirea guvernului Netanyahu. Coaliția de guvernare există doar prin sprijinul facțiunilor ultraordoxe și ultranaționaliste, care se opun condițiilor de încetare a focului puse de Hamas și sprijină ideea ca Fâșia Gaza să rămână sub controlul Israelului.
Itamar Ben-Gvir a declarat: „Nu trebuie să ne oprim nici măcar o clipă. Trebuie să obținem o victorie deplină, să ocupăm întreaga Fâșie Gaza, să oprim ajutorul umanitar și să încurajăm migrația (relocarea populației palestiniene n.r.), nu acorduri parțiale.”
Benjamin Netanyahu are de ales în acest scenariu între a accepta negocieri pentru încheierea conflictului din Gaza și căderea guvernului său sau a prelungi conflictul pentru a prezerva alianța cu partidele de extremă-dreapta, până la alegerile generale din 2026.
Într-un context fluid, influența americană poate însă schimba mult evoluția politică.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Inquam Photos)
