În Republica Moldova are loc astăzi probabil cel mai important scrutin de la declararea independenței micii republici dintre Prut și Nistru – alegerile parlamentare vor decide dacă la putere la Chișinău va rămâne partida pro-europeană sau puterea va fi preluată de forțe pro-ruse.
Moscova a interferat puternic campania electorală prin sume de bani imense, de 1-2% din PIB-ul Moldovei, pompate în dezinformare, rețele de influență pe social media și de cumpărare de voturi. Ingerințele au fost documentate atât de forțele de ordine, care au anunțat că instrumentează peste 2500 de cauze penale, cu percheziții și arestări, cât și de investigațiile media făcute atât de presa din Republica Moldova, cât și, în premieră, de cea internațională.
Investiția imensă făcută de Rusia în aceste alegeri sugerează că miza nu este doar aducerea unor proxi în fruntea statului Republica Moldova, ci și instrumentalizarea acestora în interesele Kremlinului. Iar interesele Kremlinului în regiunea noastră sunt cunoscute – atacarea Ucrainei din vest, în regiunea Odesa, și o apropiere fără precedent de frontierele României, adică a UE și NATO.
Și evident că în aceste circumstanțe integrarea europeană, promisă Republicii Moldova în următorii 4 ani, ar rămâne un vis frumos amânat pentru alte generații.
La ora 7 dimineața în Republica Moldova se vor deschide 1973 de secții de votare. Alte 301 secții se vor deschide în străinătate, în funcția de fusul orar al celor 41 de țări unde moldovenii sunt așteptați la vot. Există și patru secții speciale pentru procesarea voturilor prin corespondență.
Buletinul de vot, tipărit cu 23 de poziții, s-a scurtat cu doi concurenți. Blocul Unirea Națiunii s-a retras în favoarea PAS, partidului de dreapta cu cele mai mari șanse de a intra în Parlament, pentru a nu fragmenta electoratul pro-european, iar Partidul Moldova Mare, condus de Victoria Furtună, a fost exclus din cauza finanțărilor ilegale pe care le-a primit de la rețeaua oligarhului stabilit la Moscova, Ilan Șor.
Partidul Inima Moldovei, condus de Irina Vlah, a fost și el exclus din cursă din aceleași motive, însă acest lucru nu a afectat blocul electoral din care făcea parte – Blocul Patriotic al socialiștilor și comuniștilor – care a rămas pe buletin.
Astfel, buletinul de vot conține 14 partide politice, 3 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pragul de trecere pentru partide este de 5%, pentru blocuri – de 7%, iar pentru candidații independenți – de 2%.
Listele electorale conțin în Republica Moldova peste 3,2 milioane de votanți, în condițiile în care recensământul populației de anul trecut a constatat că în Republica Moldova locuiesc 2,4 milioane de persoane, inclusiv copii. Pragul de validare a alegerilor este de o treime din numărul înscris pe liste.
La scrutinul prezidențial de anul trecut la urne au ieșit 1,7 milioane de persoane, peste 54,3% din votanți, un număr record pentru Republica Moldova.
Mai mulți experți subliniază că diaspora va avea un cuvânt extrem de important de spus și în aceste alegeri. Anul trecut în străinătate au votat peste 330 de mii de persoane, aproape 83% susținând-o pe președinta pro-europeană Maia Sandu. Având în vedere miza acestui scrutin și presiunea care s-a pus inclusiv pe diasporă de către forțe finanțate din Rusia, se așteaptă ca prezența să fie și mai mare. Este imposibil de estimat însă dacă propaganda rusească a reușit sau nu să deturneze opțiunile pro-europene ale diasporei moldovene.
Unde se poate vota în România
Cetățenii Republica Moldova care locuiesc sau studiază în România sunt așteptați să voteze la alegerile parlamentare de duminică la 23 de secții de votare deschise în 14 orașe. Secțiile se vor deschide la 7 dimineața și for aspteta alegătorii până la ora 21.00.
Ambasada Republicii Moldova anunță că cele mai multe secții vor fi în București – 5 la număr. La Iași vor fi deschise trei secții și câte două – la Brașov, Timișoara și Cluj-Napoca. Câte o secție de votare va fi organizată la Constanța, Târgu-Mureș, Suceava, Craiova, Sibiu, Galați, Bacău, Baia-Mare și Oradea. Lista completă și adresele secţiilor de votare este disponibilă pe pagina ambasadei Republicii Moldova în România.
„Aceste alegeri sunt foarte importante pentru viitorul Republicii Moldova și pentru viitorul fiecăruia din nou. De aceea vă așteptăm să veniți într-un număr cât mai mare, de la primele ore ale dimineții”, a declarat ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă.
Măsuri de securitate excepționale, în condițiile amenințărilor permanente din partea Rusiei
Autoritățile de la Chișinău anunță că au luat măsuri suplimentare de siguranță pentru a garanta corectitudinea votului. Totuși, Chișinăul nu exclude provocări și incidente puse la cale de Rusia. Îngrijorările vizează în special votul în Republica Moldova, cum ar fi probleme cauzate de întreruperi de curent electric, violențe stradale organizate de persoane instruite în Serbia sau atacuri cibernetice asupra frontierelor, a aeroportului, a sistemelor de plăți, a comunicațiilor și a infrastructurii critice.
Ca și la alegerile prezidențiale din toamnă, autoritățile nu exclud alerte false cu bombă, atât în țară cât și în străinătate, dar și atacuri cibernetice asupra sistemului electoral.
Alte îngrijorări vizează și secțiile din străinătate. Având în vedere că diaspora votează preponderent pro-european, forțele pro-ruse au sarcina de a demonstra că votul la secțiile din străinătate a fost fraudat.
Cele mai monitorizate alegeri din istoria Republicii Moldova
Actualele alegeri sunt ca niciodată în vizorul comunității internaționale și sunt monitorizate de 3423 de observatori acreditați la Comisia Electorală Centrală, dintre care 912 sunt observatori internaționali – misiuni diplomatice, autorități electorale străine, asociații și misiuni internaționale de monitorizare a alegerilor.
Maia Sandu: „Moldova merită salvată de fiecare dată! Mergeți la vot!”
În ultima zi de campanie electorală, președinta Maia Sandu a lansat un apel cu indemnul de a merge la vot. Aceasta a subliniat că înțelege dezamăgirile oamenilor, însă a atenționat că acestea sunt transformate în armă de către forțele ostile țării.
„Știu că unii dintre voi vor spune că nu s-a făcut suficient, că sunt dezamăgiți, că nu mai au pentru ce merge la vot, că sunt speriați sau că sunt obosiți să salveze țara. Să știți că pe asta contează Kremlinul și pe asta contează corupții”.
„Lucrurile bune se fac cu greu, timp de decenii. Lucrurile rele pot veni peste noi într-o noapte. Acțiunile și inacțiunile noastre au întotdeauna urmări. Să fim conștienți de ele și să ne le asumăm. Moldova este casa noastră. Ea merită mereu timpul nostru și atenția noastră. Moldova merită salvată de fiecare dată! Mergeți la vot! Pentru voi și pentru Moldova! Moldova, ești frumoasă și curajoasă! Mergi înainte spre un viitor mai bun, în pace!”, a conchis președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Scenarii post-electorale: Partidele pro-ruse s-au pregătit să piardă alegerile?
Unul din liderii Blocului Patriotic, fostul președinte socialist Igor Dodon, și-a chemat simpatizanții în stradă luni dimineața, pe 29 septembrie, pentru a protesta. „Eu voi fi luni dimineața în Piața Marii Adunări Naționale. Sper că veți fi cu mine pentru a ne apăra victoria”, a declarat Igor Dodon. În același timp, și mai mulți adepți ai oligarhului fugar Ilan Șor au anunțat încă de acum două săptămâni primăria Chișinău că vor organiza proteste pe 29 septembrie.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează că Moscova ar putea crea condiții pentru declanșarea unor proteste violente, cu scopul de a o înlătura pe președinta Maia Sandu după alegerile parlamentare din 28 septembrie. În acest sens, serviciile ruse de informații ar fi instruit cetățeni moldoveni în organizarea de provocări.
Recentele acuzații ale Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), potrivit cărora NATO plănuiește să invadeze Moldova, par menite să justifice informațional posibile operațiuni ruse în țară, notează ISW. SVR susține că protestele vor izbucni spontan în Moldova, încercând astfel să ascundă propriile pregătiri pentru a instiga manifestații violente.
Chișinăul a confirmat că cetățeni moldoveni, în special tineri, au fost instruiți în Serbia de instructori ruși în acțiuni de destabilizare și provocare, inclusiv în metode de evitare a arestării și utilizare a armelor de foc.
De asemenea, Kremlinul ar putea recurge la atacuri false în stânga Nistrului. În trecut, Rusia a orchestrat astfel de operațiuni, dând vina pe Ucraina, iar acum ar putea încerca să învinovățească Chișinăul sau NATO.
Kremlinul mizează probabil pe faptul că protestele violente vor genera o criză politică ce va facilita îndepărtarea Maiei Sandu.
Moldova rămâne un punct strategic important pentru Kremlin, iar alegerile din 28 septembrie reprezintă doar o etapă în această campanie de lungă durată, mai notează analiza Institutului pentru Studiul Războiului.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Inquam Photos / George Calin)
