Republica Moldova trăiește, în aceste săptămâni, o reluare a filmului prost al „statului captiv”, doar că de data asta scenariul e scris la Moscova, iar regizorul-șef poartă numele de cod: Ilan Șor, oligarhul-fugar cu domiciliu la Kremlin. Personaj cu statut oficial de lider al unei organizații criminale, Șor nu se mai mulțumește să fure bănci și să încarce trolere cu bani negri; acum își propune să îngroape integrarea europeană a Moldovei cu o nouă „inovație”: cripto-corupția electorală.
Când un politician ajunge să promită câte 3.000 de dolari lunar fiecărui protestatar, nu mai vorbim despre democrație, ci despre licitație publică. „Recompensele” promise de Șor pentru a răsturna guvernarea PAS seamănă izbitor cu vechile sale pomeni electorale, doar că la scară mult mai mare și cu parfum rusesc de petrodolari. De fapt, aceste sume nu vin din vreo generozitate a legendarilor haiduci, ci dintr-o „conductă” financiară construit împreună cu Promsvyazbank (PSB), banca de casă a armatei ruse. Iar instrumentul-minune poartă un nume insipid: A7A5, o criptomonedă rusească cu care Șor vrea să transforme rublele sancționate în dolari curați și voturi murdare anti-Moldova.
Valuta digitală trebuia să fie noul instrument prin care Rusia să ocolească sancțiunile internaționale, iar Șor să-și umfle rețelele politice. Prin intermediul companiilor A7, A71 și A7 Agent, toate controlate de el și de banca rusească Promsvyazbank (în realitate, controlată de Armata Rusă), rublele urmau să fie convertite în stablecoin-ul A7A5 și apoi în dolari digitali (USDT). De acolo, traseul era simplu: lichidități pentru burse obscure, bani pentru proteste plătite și mită electorală mascată. Șor inventase o nouă formă de corupție: mita pe blockchain.
Planul a fost însă lovit de realitate. Pe 14 august, Departamentul Trezoreriei SUA a sancționat întreaga rețea – firmele lui Șor, Promsvyazbank și bursele cripto implicate, inclusiv Grinex, clona sancționatului Garantex. Efectul a fost instantaneu: A7A5 s-a prăbușit cu 13% în doar câteva ore, demonstrând cât de fragil era „imperiul digital” al oligarhului aservit Moscovei. Întreaga construcție financiară s-a dovedit un balon umflat cu ruble toxice, gata să se dezumfle la prima adiere de sancțiuni.
Dar Șor nu e singur în acest joc obscut. Blocul „Victoria” și Partidul „Moldova Mare” al Victoriei Furtună completează orchestra Kremlinului. Furtună, bursieră pe bani rusești, sancționată de UE și cu conturi înghețate, e reciclată ca portavoce a iredentismului moldovenesc, în timp ce Blocul „Victoria” flutură lozinci „anti-sistem”, „suveraniste” și pro-moscovite (cum ar fi integrarea în OTSC – un fel de NATO rusesc de pe Temu). Totul se întâmplă coordonat, amplificat de rețelele de conturi false și troli, care acționează simultan în Moldova și România, promovând aceleași narațiuni anti-europene și pro-Kremlin.
Ca într-un teatru absurd, revine și „fantoma” unui al oligarh fugar – Vladimir Plahotniuc, reținut recent în Grecia cu acte false și valize de bani. Locotenenții săi au reactivat Partidul Democrat Modern, o formațiune deghizată în „alternativă democratică”, dar în realitate o rețea reciclată de influență, gata să joace la două capete: și cu Rusia, și cu Occidentul, în funcție de cine îi asigură supraviețuirea oligarhului și acoliților săi. Ori, pentru Kremlin, nu contează dacă învinge Șor, Plahotniuc, Furtună sau Dodon. Miza este haosul: un parlament fragmentat, instituții decredibilizate și un electorat convins că votul nu schimbă nimic. Moscovei îi convin de minune regimurile oligarhice, pentru că în locul unei Moldove europene și democratice, ar avea o Moldovă scoasă la mezat, transformată într-un bancomat pentru grupări corupte, cu viitorul pus gaj pe blockchain-ul Kremlinului. Pentru că Putin și oligarhii lui mereu au preferat să pescuiască în apele tulburi ale tranziției statelor post-sovietice, pe care le consideră moșia lor.
Până la urmă, ceea ce trăim acum nu este altceva decât versiunea 2.0 a vechiului „stat captiv” – cu aceleași personaje reciclate, dar cu tehnologie nouă și bani spălați digital. Dacă în anii 2015–2019 oligarhia moldovenească se mulțumea să împartă instituțiile ca pe o pradă de război, acum Șor, Plahotniuc și restul orchestrei Kremlinului au trecut la un nivel mai „sofisticat”: cumpără proteste pe abonament lunar și transformă votul într-un token tranzacționat pe burse obscure din Kârgâzstan. Este preludiul pentru un dezmăț oligarhic cu parfum de „web3”, dar cu aceleași consecințe: hoție, corupție și prăbușirea oricărei speranțe de integrare europeană. Întrebarea care rămâne, dureroasă și simplă, este dacă moldovenii vor accepta la alegerile parlamentare din 28 septembrie să fie reduși la statutul de clienți ai unui bancomat oligarhic cu serverul la Kremlin sau vor alege, în sfârșit, să închidă definitiv filmul prost al tranziției și să scrie un scenariu european.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
