Guvernul pregătește măsuri ample pentru restructurarea administrației locale. Printre acestea: plafonarea angajărilor din primării și consilii județene, reducerea numărului de polițiști locali și crearea unor dispecerate comune între Poliția Locală și cea Națională.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat, vineri, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, mai multe măsuri care vizează reorganizarea administrației publice locale. Acestea urmează să fie discutate cu autoritățile locale în perioada următoare, iar pachetul final va fi prezentat până la sfârșitul lunii iulie.
Una dintre propuneri vizează limitarea numărului de polițiști locali.
„Măsura pe care o propunem este limitarea numărului de polițiști locali, în sensul în care norma care este astăzi stabilită, de un polițist la 1.000 de locuitori, să fie majorată. Cât? Va rămâne să stabilim în urma dialogului cu primăriile, în principal, reședință de județ, unde avem cel mai mare număr de polițiști locali din România”, a declarat premierul, citat de Agerpres.
Ilie Bolojan a punctat că în prezent există discrepanțe semnificative între orașe cu populații comparabile, în ceea ce privește numărul de polițiști locali. Unele localități depășesc chiar și limitele legale, fără ca acest lucru să aducă o eficiență mai mare.
„De exemplu, Buzău este în această situație și nu reușește să îi aducă sub limita legală, din cauza proceselor care trenează de ani de zile. Dar nu s-a constatat ca într-un oraș cu număr mic de polițiști să avem infracționalitate sau problemele de curățenie scăpate de sub control. Sau în orașul cu personalul poliției locale supradimensionat lucrurile să fie total diferite”, a exemplificat el.
În paralel, Guvernul are în vedere eliminarea suprapunerilor de atribuții între Poliția Locală și cea Națională, prin crearea unor dispecerate comune.
„Prin organizarea de dispecerate comune, nu mai ai cinci polițiști naționali într-un dispecerat și încă cinci polițiști locali într-un alt dispecerat (…). Dacă camerele de luat vederi sunt toate duse într-un singur dispecerat, vă puteți da seama că toate polițiile își fac datoria mult mai bine”, a explicat premierul.
Tot în cadrul conferinței, Bolojan a anunțat că Guvernul va introduce și plafoane clare pentru angajații din administrația locală.
„Una dintre măsurile importante care vor fi propuse este legată de plafonarea numărului de angajați, stabilirea unui număr maxim, care va fi stabilit pentru fiecare localitate la nivel național. Pentru primării, indicatorul principal va fi numărul de locuitori (…). Pentru consiliile județene, indicatorii pot fi rafinați: nu doar numărul de locuitori dintr-un județ, pot fi numărul de unități administrative sau dacă are un spital județean în subordine (…)”, a declarat șeful Executivului, citat de Agerpres.
El a menționat că administrațiile locale cu un aparat eficient și dimensionat corespunzător vor avea flexibilitate în organizarea structurii interne.
„Astăzi avem situații în care avem primării cu un număr mic de angajați care funcționează foarte bine. Și avem primării, având o populație asemănătoare, cu un număr mult mai mare de angajați, unde nu se vede niciun plus serviciu, un plus de calitate. (…) Avem consilii județene care au un număr aproximativ de 100 de angajați și avem consilii județene mai mici, care au peste 200 de angajați, dar nu s-au constatat la cele cu număr redus disfuncționalități în activitate”, a spus premierul.
Scopul pachetului de măsuri este, potrivit lui Ilie Bolojan, creșterea eficienței, întărirea capacității administrative și transformarea primăriilor în factori de dezvoltare.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Captură video)
Reducerile de personal nu reprezintă o reformă a administrației locale, având în vedere că în România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
Reforma administrativ-teritorială presupune o restructurare a UAT-urilor care să asigure dezvoltarea economică și socială a țării pe o bază sustenabilă.
In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
De aceea, Guvernul Bolojan ar trebui să-si asume răspunderea pe acest proiect de lege privind reforma administrativ-teritorială, care ar contribui la simplificarea procesului administrativ prin descentralizare dar si la o mai bună atragere a fondurilor europene.
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE.
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume:
-NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane;
-NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ;
-NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ;
Asadar, Uniunea Europeană nu recunoaste caracterul de regiune (NUTS- 2) decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
Prin urmare, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De altfel, un prim pas a fost făcut in anul 2021, când a fost promulgată Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România (PL-x 507/08.09.2020), prin care cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România devin Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale începând cu exercițiul financiar următor:
1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est;
2.Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est;
3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia;
4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia;
5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest ;
6. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest;
7.Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru;
8. Agenția pentru Dezvoltare Regionala București-Ilfov.
Astfel, cele 8 ADR-uri vor fi mai aproape de locuitorii regiunilor odată cu POR 2021-2027, cu urmatoarele avantaje:
-Mai puțină birocrație și perioade de așteptare mai scurte.
-ADR-urile se vor ocupa de gestionarea și implementarea proiectelor precum și de efectuarea plăților către beneficiari.
-ADR-urile vor elabora ghidurile de finanțare în funcție de nevoile dumneavoastră.
-Evaluarea și contractarea proiectelor va fi realizată la nivel regional.
In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care este responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe).
In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.