Ilie Bolojan și-a prezentat vineri, 3 octombrie, bilanțul primelor 100 de zile în funcția de premier. Acesta a vorbit despre importanța reducerii deficitului bugetar, atragerea investitorilor și urgența care a necesitat măsurile de austeritate.
Premierul a insistat că și-a asumat funcția în contextul unei crize bugetare acute și că măsurile au fost cu atât mai necesare, cu cât România are cel mai mare deficit din Uniunea Europeană și cele mai mici venituri din PIB
„Am preluat această responsabilitate pe fondul unei crize bugetare. Am luat măsurile care s-au impus și care erau absolut necesare pentru a recâștiga credibilitatea financiară a României. Am evitat intrarea în incapacitate de plată pe fondul deficitelor de peste 9% și a celor mai mici venituri din PIB din UE și pe fondul cheltuielilor supradimensionate ”.
Premierul a mai adăugat că aceste măsuri nu constituie „austeritate”, ci responsabilitate. Acesta a mai subliniat faptul că a reușit să prevină suspendarea PNRR și să negocieze un împrumut favorabil pentru România în programul SAFE.
Obiective de viitor
Premierul a setat două obiective principale: încasarea veniturilor și reducerea cheltuielilor. A vorbit, de asemenea, despre necesitatea reducerii șomajului și a listării unor companii de stat (CEC și Aeroport Otopeni au fost menționate).
Premierul a insistat, de asemenea, că reforma administrativă va fi inclusă în pachetul trei de reforme.
Chestiunea subvențiilor la partide și a corupției
Când jurnaliștii Hotnews au ridicat problema subvențiilor la partid (în România partidele au primit, în 2024, finanțări pe performanță de 20 de ori mai mari decât în Germania). Premierul a răspuns că acesta a fost bugetul pe anul 2024, însă pe anul viitor subvențiile partidelor ar fi tăiate cu 40%. acesta a mai subliniat că și partidele și parlamentarii trebuie să contirbuie în perioadele dificile
„Ați făcut o comparația legată de anul electoral când alocările au fost cele mai mari. Anul acesta a fost o tăiere de 40%. Cred că partidele pot funcționa cu subvenții mai mici, sunt un susținător al acestei abordări. Trebuie să ne gândim la sume și la efecte. Cu ce sunt de acord este că atunci când ești într-o perioade de restriște, toți, inclusiv partide și parlamentari, trebuie să fie parte la acest efort și sunt convins că se va ajunge la o soluție pentru o corecție suplimentară față de ce a fost până acum.”
G4 a adresat o întrebare legată de măsurile împotriva corupției, în condițiile în care corupția generalizată a României a fost indicată într-un raport privvind mediul de investiții în România, întocmit de Department of Homeland Security (SUA).
Primul ministru a răspuns că corupția prezintă un cost social și a vorbit despre importanța Parchetului. Totodată, el a menționat măsurile debirocratizării.
„Dacă nu ne-am încasat taxele și impozitele decât parțial, acest lucru nu se poate face decât cu oameni care tolerează acest lucru din sistem. Orice măsură care duce la debirocratizare. Parchetele care trebuie să vâneze acești oameni trebuie să-și facă datoria. Corupția e un cost social. E o acțiune care trebuie dusă sistematic pe mai multe planuri”
Problemele guvernului Bolojan
Deși un sondaj INSCOP de la sfârșitul lui august îi cota pe Nicușor Dan și ilie Bolojan drept politicienii care se bucurau de cea mai mare încredere, stabilitatea acestui guvern este din ce în ce mai discutată.
Deși premierul Ilie Bolojan a prezentat deficitul drept problema centrală a țării (lucru susținut și de riscul suspendării fondurilor UE și cererea Comisiei de a atinge un deficit de 2.8% în 2030), măsurile de austeritate au generat mari nemulțumiri în rândul populației.
Politico anticipase, încă de la sfârșitul lui iulie că, în cazul în care austeritatea nu va fi aplicată politicienllor și demnitarilor cu remunerații mari, nemulțumirea electoratului se va amplifica.
Deși unii susținători ai guvernului au atras atenția că o reformă sistemică riscă stabilitatea coaliției, întrucât ar genera un exod al unor membri ai partidelor de guvernare spre opoziție, încrederea electoratului în guvern a continuat să scadă. Sondaje succesive realizate de INSCOP, CURS sau Avantgarde au continuat să plaseze, în luna septembrie, AUR pe primul loc privind intenția de vot cu 30-40%.
Scenariul unui guvern centrist care introduce măsuri de austeritate și se expune, astfel, avansului extremist nu este ieșit din comun. Dimpotrivă, este o situație răspândită în Europa. Cel mai recent exemplu este în Cehia, unde se preconizează că guvernul Fiala, care și-a bazat retorica pe reducerea deficitului, va pierde în fața populistului eurosceptic Andrej Babis.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Bilanțul primelor 100 de zile ale Guvernului Ilie Bolojan poate fi rezumat simplu „MASURI DE AUSTERITATE”. Este adevrat că România se confruntă cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană și are cele mai mici venituri din PIB. Insă „greaua mostenire” vine vine de la aceşti imbecili care ne guvernează cum ar spune André Santini în cartea sa intitulată “Ces imbéciles qui nous gouvernent: manuel lucide et autocritique à l’usage des hommes politiques”. Guvernările anterioare au adus România la cel mai mare deficit bugetar, desi au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie gresită.
(vezi: https://romania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.html)
Cu toate astea guvernul Bolojan nu a venit cu un semnal clar de diminuare a cheltuielilor de functionare a statului prin reducerea numărului de ministere. Dimpotrivă, s-a păstrat acelasi număr de 16 ministere la care s-au adăugat încă 5 vicepremieri. In schimb , pentru diminuarea deficitului bugetar guvernul a introdus noi poveri pe spinarea populației printr-un un pachet de măsuri fiscale bazat pe cresterea de taxe si impozite. Pe de alta parte, soluția privind reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, cu păstrarea structurii actuale reprezintă mai degrabă o cârpeală care nu rezolvă reducerea deficitului bugetar excesiv și nu contribuie substanţial la stabilizarea datoriei publice. Pentru pentru reducerea cheltuielilor de functionare a statului sunt necesare reforme structurale profunde intre care reforma administrativ-teritorială si descentralizarea. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj ar fi decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope din cauză că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE. Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume: -NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane; -NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ; -NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ; Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Prin adoptarea acestui proiect de lege prin asumarea raspunderii în parlament s-ar crea cadrul legal necesar pentru reducerea numărului de prefecturi precum si al direcțiilor deconentrate ale ministerelor în teritoriu. Incă din anul 1998 în România au fost constituite regiunile de dezvoltare care corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Era o condiție pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Asa au apărut cele 8 Agenții de Dezvoltare Regionlă, fără personalitate juridică. Asadar, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene. De asemenea, in România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare. De altfel, un prim pas a fost făcut in anul 2021, când a fost promulgată Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România (PL-x 507/08.09.2020), prin care cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România devin Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale începând cu exercițiul financiar următor: 1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est; 2.Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est; 3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia; 4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia; 5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest ; 6. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest; 7.Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru; 8. Agenția pentru Dezvoltare Regionala București-Ilfov. Astfel, cele 8 ADR-uri vor fi mai aproape de locuitorii regiunilor odată cu POR 2021-2027, cu urmatoarele avantaje: -Mai puțină birocrație și perioade de așteptare mai scurte. -ADR-urile se vor ocupa de gestionarea și implementarea proiectelor precum și de efectuarea plăților către beneficiari. -ADR-urile vor elabora ghidurile de finanțare în funcție de nevoile dumneavoastră. -Evaluarea și contractarea proiectelor va fi realizată la nivel regional. In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care sunt responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe). In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.
Este si opinia consilierului prezidenţial pentru politici economice şi sociale Radu Burnete, care a declarat recent că România nu mai are nevoie de atât de multe județe și comune, susținând că structura administrativă actuală este depășită:
(Vezi: https://www.capital.ro/reorganizarea-administrativa-a-romaniei-tara-nu-are-nevoie-de-atatea-judete-si-localitati-este-o-iluzie.html)