Ilie Bolojan și-a prezentat vineri, 3 octombrie, bilanțul primelor 100 de zile în funcția de premier. Acesta a pus importanța reducerii bugetului, atragerea investitorilor și urgența care a necesitat măsurile de austeritate.
Premierul a insistat că și-a asumat funcția în contextul unei crize bugetare acute și că măsurile au fost cu atât mai necesare, cu cât România are cel mai mare deficit din Uniunea Europeană și cele mai mici venituri din PIB
„Am preluat această responsabilitate pe fondul unei crize bugetare. Am luat măsurile care s-au impus și care erau absolut necesare pentru a recâștiga credibilitatea financiară a României. Am evitat intrarea în incapacitate de plată pe fondul deficitelor de peste 9% și a celor mai mici venituri din PIB din UE și pe fondul cheltuielilor supradimensionate ”.
Premierul a mai adăugat că aceste măsuri nu constituie „austeritate”, ci responsabilitate. Acesta a mai subliniat faptul că a reușit să prevină suspendarea PNRR și să negocieze un împrumut favorabil pentru România în programul SAFE.
Obiective de viitor
Premierul a setat două obiective principale: încasarea veniturilor și reducerea cheltuielilor. A vorbit, de asemenea, despre necesitatea reducerii șomajului și a listării unor companii de stat (CEC și Aeroport Otopeni au fost menționate).
Premierul a insistat, de asemenea, că reforma administrativă va fi inclusă în pachetul trei de reforme.
Chestiunea subvențiilor la partide și a corupției
Când jurnaliștii Hotnews au ridicat problema subvențiilor la partid (în România partidele au primit, în 2024, finanțări pe performanță de 20 de ori mai mari decât în Germania). Premierul a răspuns că acesta a fost bugetul pe anul 2024, însă pe anul viitor subvențiile partidelor ar fi tăiate cu 40%. acesta a mai subliniat că și partidele și parlamentarii trebuie să contirbuie în perioadele dificile
„Ați făcut o comparația legată de anul electoral când alocările au fost cele mai mari. Anul acesta a fost o tăiere de 40%. Cred că partidele pot funcționa cu subvenții mai mici, sunt un susținător al acestei abordări. Trebuie să ne gândim la sume și la efecte. Cu ce sunt de acord este că atunci când ești într-o perioade de restriște, toți, inclusiv partide și parlamentari, trebuie să fie parte la acest efort și sunt convins că se va ajunge la o soluție pentru o corecție suplimentară față de ce a fost până acum.”
G4 a adresat o întrebare legată de măsurile împotriva corupției, în condițiile în care corupția generalizată a României a fost indicată într-un raport privvind mediul de investiții în România, întocmit de Department of Homeland Security (SUA).
Primul ministru a răspuns că corupția prezintă un cost social și a vorbit despre importanța Parchetului. Totodată, el a menționat măsurile debirocratizării.
„Dacă nu ne-am încasat taxele și impozitele decât parțial, acest lucru nu se poate face decât cu oameni care tolerează acest lucru din sistem. Orice măsură care duce la debirocratizare. Parchetele care trebuie să vâneze acești oameni trebuie să-și facă datoria. Corupția e un cost social. E o acțiune care trebuie dusă sistematic pe mai multe planuri”
Problemele guvernului Bolojan
Deși un sondaj INSCOP de la sfârșitul lui august îi cota pe Nicușor Dan și ilie Bolojan drept politicienii care se bucurau de cea mai mare încredere, stabilitatea acestui guvern este din ce în ce mai discutată.
Deși premierul Ilie Bolojan a prezentat deficitul drept problema centrală a țării (lucru susținut și de riscul suspendării fondurilor UE și cererea Comisiei de a atinge un deficit de 2.8% în 2030), măsurile de austeritate au generat mari nemulțumiri în rândul populației.
Politico anticipase, încă de la sfârșitul lui iulie că, în cazul în care austeritatea nu va fi aplicată politicienllor și demnitarilor cu remunerații mari, nemulțumirea electoratului se va amplifica.
Deși unii susținători ai guvernului au atras atenția că o reformă sistemică riscă stabilitatea coaliției, întrucât ar genera un exod al unor membri ai partidelor de guvernare spre opoziție, încrederea electoratului în guvern a continuat să scadă. Sondaje succesive realizate de INSCOP, CURS sau Avantgarde au continuat să plaseze, în luna septembrie, AUR pe primul loc privind intenția de vot cu 30-40%.
Scenariul unui guvern centrist care introduce măsuri de austeritate și se expune, astfel, avansului extremist nu este ieșit din comun. Dimpotrivă, este o situație răspândită în Europa. Cel mai recent exemplu este în Cehia, unde se preconizează că guvernul Fiala, care și-a bazat retorica pe reducerea deficitului, va pierde în fața populistului eurosceptic Andrej Babis.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
