Premierul Ilie Bolojan a susținut, vineri, la Palatul Victoria, prima conferință de presă în calitate de șef al Executivului, anunțând că un pachet de măsuri fiscale va fi adoptat săptămâna viitoare. Printre schimbările anunțate se numără reașezarea TVA pe două praguri, majorarea accizelor și reforme privind cheltuielile statului, bursele școlare și companiile de stat.
În conferință, prim-ministrul Ilie Bolojan a vorbit despre contextul economic dificil în care se află România și despre direcțiile în care Guvernul său va acționa în următoarele luni.
„România e într-o situație dificilă ca urmare a deficitelor cronice din ultimii ani, cel mai mare deficit fiind înregistrat anul trecut. Ca urmare a acestei situații, avem printre cele mai mici venituri din Europa ca pondere din PIB. Avem cheltuieli mai mari decât ne putem permite, nu neapărat cheltuieli publice care țin de numărul de locuitori, ci față de numărul de contribuabili”, a declarat premierul.
Premierul a confirmat că săptămâna viitoare va fi prezentat public un nou pachet de măsuri fiscale, care va include modificări importante. „Foarte probabil TVA va fi reașezată la două praguri, azi avem trei. Săptămâna viitoare vom anunța pragurile. Avem posibilitatea să încasăm repede sume și e foarte posibil să propunem creștere accize care țin de alcool și combustibil.”
De asemenea, șeful Guvernului a anunțat că se are în vedere impozitarea suplimentară a capitalului. „Avem în vedere impozitarea suplimentară a capitalului: bănci, câștiguri din jocuri de noroc.”
O altă temă abordată a fost legată de sistemul de burse pentru elevi, unde premierul a semnalat creșteri masive ale cheltuielilor în ultimii ani. „Un lucru care suntem obligați să-l analizăm: aspecte ce țin de zona de educație. Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi care a plecat acum trei ani de la 188 mil lei și am ajuns la 4,7 mld lei în trei ani, o creștere imensă.Plătim un miliard de euro doar pe bursele elevilor. La analiza notelor se constată o dinamică crescătoare imediat ce au apărut bursele, datorită reperului de bursă, și acest lucru trebuie reconfigurat.”
Bolojan a subliniat dezechilibrele din sistemul de sănătate, în special între numărul de contributori și cel de beneficiari. „Avem foarte puţin contributori la casele de sănătate, puţin peste 6 milioane, dar avem peste 16 milioane de beneficiari. Asta înseamnă că avem foarte multe excepţii şi, în acelaşi timp, avem categorii care sunt scutite şi analizăm extinderea bazei de contribuabili, să avem mai mulţi contribuabili, pe de o parte, prin reducerea unor excepţii, pe de altă parte, prin aplicarea acestei contribuţii la pensiile mai mari.”
Alte declarații importante:
- Creditele sunt la dobânzi destul de ridicate și, pentru că nu putem recupera pe termen scurt acest deficit de 30 de miliarde de euro, va trebui să luăm și în perioada următoare credite.
- E urgent să atacăm două probleme – a deficitului și a accesării fondurilor europene. În ceea ce privește deficitul, așa cum știți, e nevoie să ne creștem veniturile și să ne scădem cheltuielile, dar trebuie să o facem, pe deoparte într-un regim de urgență pentru că avem o presiune importantă, dar și pe termen lung. Adică să atacăm venituri și cheltuieli astfel să putem scădea an de an deficitul.
- Astăzi am început cu un comitet format din 17 persoane care aveau un venit pentru una-două ședințe lunare de 4000 de euro pe lună. L-am transformat într-un comitet de 5 persoane cu venit de 1000 de euro pe lună, pentru că au ceva responsabilități.
- Avem sporuri unele peste altele, cele populare pe care le știți, sporul de antenă. Asta înseamnă că un om din sectorul public, dacă e în fața unui calculator beneficiază de acest spor. Mă gândesc la cei din sectorul privat care nu beneficiază.
- Toate aceste sporuri vor fi evaluate și cred că trebuie date în funcție de performanță. Sporul de fonduri europene este legat de numărul de ore lucrate, dar avem situații în care pierdem fonduri europene.
- A doua componentă e cea de creștere a veniturilor. Un aspecte de fond, creșterea veniturilor prin îmbunătățirea colectării, combaterea evaziunii fiscale, eliminarea excepțiilor.
- TVA va fi reașezată la două praguri, azi avem 3. Săptămâna viitoare vă vom anunța și vom explica care sunt argumentele.
- Propunem o creștere a accizelor care țin de alcool sau combustibil.
- Avem impozitarea suplimentară a capitalurilor, bănci, jocuri de noroc.
- Avem problemele legate de pensiile speciale unde va trebui să intervenim, iar pensionarea să se facă la o vârstă normală de pensionare.
- O direcție importantă este cea privitoare la reforma companiilor de stat și tot ce înseamnă autorități, finanțate din piețe și în aflate în subordinea guvernului.
- Am convenit un moratoriu de șase luni de zile, în care vom suspenda declanșarea unor noi proceduri de licitații sau întreruperea celor care nu au fost desemnate câștigătorii, în așa fel încât să putem prioritiza proiectele pentru a le putea finaliza pe cele pe care ni le putem permite, care au un impact în comunitate.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)
In prima conferință de presă organizată la mai puțin de o săptămână de la investirea guvernului Ilie Bolojan, premierul constată că „”România este într-o situație dificilă din cauza deficitelor bugetare cronice din ultimii ani, cel mai mare fiind înregistrat anul trecut. Ca urmare a acestei situații avem printre cele mai mici venituri din Europa ca pondere din PIB, cheltuieli mai mari decât ne putem permite.” Cu toate astea la formarea guvernului Bolojan nu a existat măcar un semnal de diminuare a cheltuielilor de functionare a statului prin reducerea numărului de ministere. Dimpotrivă, s-a păstrat acelasi număr de 16 ministere la care s-au mai adăugat încă 5 vicepremieri. In schimb , pentru echilibrarea deficitului bugetar guvernul promite un pachet de măsuri fiscale bazat pe cresterea de taxe si impozite.
Nimic despre reforme structurale profunde menite să ducă reducerea cheltuielior din sectorul bugetar. Una dintre aceste reforme este reorganizarea administrativă şi descentralizarea, despre care premierul Bolojan spune că aceasta nu poate fi făcută decât din 2028. Numai că pentru a putea fi aplicată din 2028 reforma administrativ-teritorială trebuie pregărită de pe acum. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Guvernul ar trebui să-si asume răspunderea pe acest proiect de lege.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Asadar, Uniunea Europeană nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
Prin urmare, schimbarea nu mai suportă amânare, iar reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe o bază sustenabilă.