„Împreună pentru siguranța femeilor!” Viitoarele generații trebuie educate (Centrul Filia)

Între 18 și 19 octombrie a avut loc a 11-a ediție a marșului „Împreună pentru Siguranța Femeilor” în București și alte 12 localități din țară (Brașov, Cluj, Timișoara, Sibiu, Iași, Baia Mare, Arad, Oradea, Piatra Neamț și comuna Valea Seacă din jud. Bacău). Organizat de Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (Rețeaua V.I.F.), scopul marșului a fost aplicarea presiunii asupra guvernului pentru a lupta mai activ împotriva violenței de gen. În jur de 6.000 de oameni au fost prezenți la București, iar, la nivel național, numărul se ridică la 15.000, conform comunicatului Rețelei V.I.F.

La București, PressHUB a stat de vorbă cu câțiva participanți/participiante.

De ce vă aflați astăzi aici?

Adriana, studentă: Sunt aici în calitate de participant, deoarece îmi pasă de viitorul femeilor, vreau o reformă reală și cred cu tărie că putem face schimbarea dacă insistăm suficient de mult.”

Sergiu Covacs, ANOSR (Asociația Națională a Organizațiilor Studențești din România): „Suntem prezenți în prinicpal pentru a susține cauza. Dat fiind faptul că noi reprezentăm studenții, ne-am confruntat cu descoperiri șocante, halucinante în spațiile universitare, cu agresiuni, cu foarte multă hărțuire și hărțuire sexuală și credem că e un moment foarte bun să transmitem că avem zero toleranță față de tot ce înseamnă abuz și susținem în continuare demersul unde putem și cum putem și mai ales în spațiile universitare, unde credem că putem transmite vocea mai puternic.”

Rei, studentă: „Pentru că am venit să susțin cauza, pentru că mă interesează. [Pentru că] femeile nu sunt în siguranță.”

Roxana, profesoară: „ «Împreună pentru siguranța femeilor ». Așa se cheamă marșul și de aceea suntem. Din solidaritate feminină și feministă cu victimele și cu cele care au supraviețuit.”

Ioana, jurnalistă: „Devine din ce în ce mai clar gradul de violență la care sunt supuse femeile din societatea în care trăim. În al doilea rând, suntem într-o perioadă în care avem parte de tot soiul de tăieri din aparatul de stat, de asistență socială, de tot soiul de mecanisme care ar putea să ajute femeile aflate în situații de violență. Avem parte de comasarea unor instituții precum ANES și atunci avem și mai puține pârghii prin care femeile să poată să fie protejate împotriva violenței. Și cred că este necesar să luptăm împotriva tuturor acestor lucruri, prin toate mijloacele posibile. Desigur, protestul este prima dintre ele, ca să ne facem poziția auzită.”

Liviu, membru al partidului SENS: „Am venit din solidaritate cu toate femile din România care se luptă cu un sistem care le opresează, care ajunge să le omoare până la urmă, un sistem care este absolut indiferent la suferința lor și inegalitățile care sunt în societate între genuri.”

Ar putea să existe o schimbare?

Adriana: „Cu siguranță! Pentru că, dacă nu există presiune, nu există nicio schimbare. Toate mișcările din lume care au reușit să schimbe ceva au pornit de la o voce, de la manifestații în stradă. Au pornit de la slogane spuse cu voce tare în spațiul public. De aceea consider că este extrem de important să ieșim în stradă, să ne solidarizăm cu femeile și să avem cât mai mulți aliați în această luptă.”

Roxana: „ Mi se pare că, în momentul de față, există mai multe derapaje către extremism [ale politicului]. De aceea cred că și răspunsul nostru trebuie să fie pe măsură și solidaritatea și feminismul să grăiască. Și nu putem decât să sperăm că o să fie mai multă presiune și că o să fie mai bine.Nu ne putem retrage. Trebuie să luptăm în continuare.”

Rei: „Așa ar trebui, așa sper. Mă gândesc că, dacă continuăm să îi presăm, [politicienii] nu vor avea de ales. Pe măsură ce îmbătrânesc cei care sunt la conducere, poate o să vină forțe noi, care au alte viziuni.

Sergiu Covacs: „Noi credem că da. Anul trecut am lansat o primă campanie și am început demersurile pentru implementaarea sesizărilor anonime, admisibile în universități, iar astăzi le vedem că sunt o realitate. Mai sunt foarte multe lucruri de rezolvat și regelementat, dar cred că, dacă ne unim cu alte cauze, cu o grămadă de alte comunități, putem să schimbăm multe în societate. Și mai mult decât atât, cred că, cu cât participăm la manifestații de genul acesta, liderii de opinie care, în mare parte, au fost sau sunt studenți, pot să transmită mai departe în comunitățile în care mesajele nu ajung și să stabilească un prinicpiu foarte solid în rândul tutror oamenilor.”

De ce a crescut numărul victimelor? Ce a împiedicat autoritățile să apere mai mult femeile?

Roxana: „Patriarhatul. Statul opresor. Legile care sunt proaste, unele dintre ele, și cele care sunt mai bune nu se aplică cum trebuie. Și cred că, în ultima vreme, lumea a devenit mai conștientă de ceea ce se întâmplă și, în felul acesta, și presa a devenit mai conștientă și sunt mult mai multe relatări, cred. Datorită acestui fapt, este atât de multă lume astăzi [la protest], mai multă decât în alți ani.”

Rei: „Misoginismul. Tradiția. Sunt unii care consideră că femeile sunt sub ei, că trebuie ssă îi servească, să le spele vasele, să le facă de mâncare.”

Adriana: „Indiferența. În primul rând, sistemul judiciar care nu este reglementat deloc în favoarea femeilor. Spre exemplu, lipsa definirii clare a femicidului în Codul Penal,fără a se lua o poziție în acest sens. Iar indiferența agenților de poliție când sunt sesizați încurajează și mai mult agresorii și aduc la tăcere victimele, care nu ies să vorbească atât cât ar trebui, ba chiar le este teamă să facă acest lucru. ”

Poziția organizatorilor

Contactată de PressHUB, Andreea Bragu (Centrul Filia) a subliniat importanța protestului dată fiind starea precară a siguranței femeilor în România:

„Anul acesta, marșul «Împreună pentru siguranța femeilor » a avut tema principală prevenirea femicidelor, fiind într-un context în care întrega societate a fost zguduită de cazurile de violență extremă, în care femeile au fost ucise, chiar în spațiul public și în prezența copiilor.

Am ieșit în stradă pentru că ne dorim o lume în care fetele și femeile să trăiască în siguranță și credem că statul are obligația să protejeze toți cetățenii și să finanțeze adecvat servicii pentru a oferi victimelor sprijinul de care au nevoie. Am cerut adoptarea unui proiect de lege pentru prevenirea femicidelor și a violențelor care le preced, care să introducă instrumente de evaluare a riscului pentru ca polițiștii, procurorii, judecătorii să poată dispună imediat măsuri de protecție.

Ne dorim însă ca sistemul formal de învățământ să includă egalitatea de gen pentru ca viitoarele generații să învețe cât mai devreme despre ce înseamnă relații sănătoase, dar și cum să recunoască diferitele forme de violență și unde pot cere ajutorul.”