Săptămâna trecută, Bucureștiul a fost gazda unui eveniment internațional de anvergură, intitulat „În fața războiului – Dialoguri europene”, organizat de Institutul Francez din România. Pe fondul unui climat geopolitic tensionat, această reuniune a strâns la un loc nu doar diplomați, cercetători și intelectuali din toată Europa, ci și tineri studenți de la facultăți de științe politice din Paris, Reims, Cluj și București. Dialogul între generații, dar și între spații culturale distincte, a fost firul roșu al celor trei zile de dezbateri, proiecții, ateliere și reflecții colective.
Tinerii aduc un nou suflu
Una dintre componentele esențiale ale evenimentului a fost implicarea directă a celor 26 de tineri europeni în ateliere de reflecție critică și creație media.
Venind din centre universitare din Franța și România, acești tineri au fost nu doar spectatori, ci co-creatori ai dialogului. Prezența lor a adus un suflu proaspăt în discuțiile despre viitorul Europei, despre solidaritate, democrație și combaterea extremismului.
Pentru Ioana, studentă din București, una dintre cele mai relevante experiențe a fost participarea la discuțiile moderate de specialista Anne Muxel: „A fost important să văd opinia unui expert, să o compar cu a mea și cu a colegilor mei și să descopăr că tinerii sunt, de fapt, foarte implicați în problematica războiului”.
Pentru Denis, evenimentul a fost o ocazie de a reflecta asupra valorilor europene prin prisma patriotismului: „Dialogurile europene îi inspiră pe tineri să fie patrioți, să nu cedeze, să fie uniți, să-și dea mâna. Doar patriotismul poate ține pericolul la distanță. Este poarta de intrare în fața oricărui posibil război”, a spus el, subliniind importanța angajamentului civic în vremuri de criză.
Pentru Mayssa, studentă din Reims, experiența a fost o adevărată lecție de deschidere: „Am avut idei preconcepute despre cum văd ceilalți studenți războiul din Ucraina. Discuțiile cu ei, dar și cu experții și ambasadorii, m-au ajutat să-mi pun întrebări și să-mi revizuiesc propriile poziții”.
Întâlnirile au avut loc în spații simbolice ale orașului – de la Aula Magna a ASE, unde dezbaterile au îmbinat analiza riguroasă cu intervențiile unor personalități diplomatice de prim rang, până la locuri cu un caracter mai intim și informal, precum Rezidența9 și LondoHome. În aceste spații, conversațiile au continuat dincolo de convențiile formale, aducând în prim-plan teme intime și adesea neliniștitoare precum identitatea, apartenența, anxietatea și speranța.
Această combinație de contexte – formale și informale – a permis o apropiere umană autentică, punând în lumină potențialul dialogului nu doar ca instrument diplomatic, ci și ca gest de empatie și reconectare între oameni, generații și națiuni.
„Queens of Joy”: artă, război și supraviețuire
Unul dintre momentele cele mai emoționante ale programului a fost proiecția filmului „Queens of Joy” al regizoarei ucrainene Olga Gibelinda, urmată de o discuție sinceră și profundă despre comunitatea LBTQ+ din Ucraina în contextul războiului.
Filmul – o coproducție Franța, Cehia și Ucraina – aduce în prim-plan viețile unor persoane queer din Ucraina, care își găsesc alinarea și forța în artă și în comunitate, în ciuda stigmatizării sociale și a amenințărilor concrete aduse de conflictul armat. În spatele machiajului de drag queen și al zâmbetelor afișate pe scenă, se ascund realități dure: marginalizare, traume de război și o lipsă cronică de recunoaștere legală și protecție.
Un aspect critic, pe fundalul războiului, este situația partenerilor LGBTQ+ ai soldaților ucraineni căzuți pe front. Pentru că relațiile lor nu sunt recunoscute legal, acești parteneri nu beneficiază de pensii de urmaș, nici de alte drepturi sau compensații. O realitate care ridică semne de întrebare fundamentale despre cine este protejat de stat în vremuri de criză – și cine este uitat.
În fața războiului, comunitatea queer ucraineană devine un simbol al rezilienței, al solidarității prin artă și al unei lupte pentru demnitate care nu se oprește în fața bombelor.
Dialogul, un act de rezistență
Evenimentul „În fața războiului – Dialoguri europene” a reușit să construiască un spațiu de gândire colectivă, un spațiu în care dialogul nu e doar un cuvânt-cheie, ci o practică vie. Într-o perioadă în care vocile extremiste și autoritare par să câștige teren, întâlnirile de acest tip devin o necesitate. Ele ne amintesc că Europa nu este doar un proiect politic, ci și o comunitate de valori împărtășite – solidaritate, respect pentru diversitate, curaj civic și memorie istorică.
Reuniunea tinerilor, a specialiștilor, a diplomaților și a artiștilor la București a arătat că punțile se pot construi, că dialogul nu este un ideal naiv, ci un act de rezistență cotidiană.
În fața războiului, să vorbim, să ascultăm și să ne înțelegem unii pe alții este, poate, una dintre cele mai urgente forme de acțiune.
Citește și: 20 de ani de curaj, iubire și vizibilitate: Bucharest PRIDE 2025
Citește și: Empatie, claritate și dialog: soluții jurnalistice la dezinformare
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
