Spunem alegeri în aprilie, ne gândim – ca europeni – imediat la Ungaria, pe 12 aprilie. Numai că o săptămână mai târziu, pe 19 aprilie, vor avea loc noi alegeri generale în Bulgaria vecină, iar pentru prima dată Sofia a cerut sprijinul Uniunii Europene să combată campania de dezinformare dusă de Rusia în această campanie electorală.
Este pentru a 8-a oară în ultimii cinci ani când bulgarii merg la urne. De data aceasta, principalii rivali sunt blocul de stânga al fostului președinte Rumen Radev, un eurosceptic, cunoscut și pentru simpatiile sale pro-moscovite, și veteranul de centru-dreapta, Boyko Borissov.
Săptămân trecută, relatează Politico, autoritățile din Bulgaria au cerut sprijinul serviciului diplomatic european pentru a identifica — și eventual opri — campaniile prin care actori străini încearcă să manipuleze opinia publică prin rețele sociale și site-uri de propagandă.
Lecția României din 2024
Sofia încearcă să evite repetarea scenariului românesc din 2024. „Codul electoral bulgar conține reguli solide pentru campaniile politice, dar acestea se aplică doar presei tradiționale”, explică, pentru Politico, Georgi Angelov, analist senior la compania de cercetare Sensika, specializată în monitorizarea conținutului online. „O mare parte a dezinformării s-a mutat în mediul online.”
„După ce am văzut în România, este o tendință foarte periculoasă”, a adăugat Angelov, făcând referire la victoria surprinzătoare, în noiembrie 2024, a lui Călin Georgescu, pe fondul acuzațiilor privind o campanie coordonată pe TikTok.
Platforma a negat constant că nu ar fi gestionat corespunzător riscurile în cazul României.
Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 a fost anulat și votul reluat în 2025. Nici până astăzi, autoritățile române nu au publicat un raport oficial care să detaileze campania de manipulare, un document care ar putea deveni și „manual de utilizare” pentru alte state supuse unei campanii hibride de dezinformare și interferințelor externe.
Ce face Bulgaria, ce poate face UE
Există deja mecanisme europene create ca răspuns la amenințările venite din partea Rusiei și Chinei, iar guvernul bulgar a pus și el pe picioare un sistem național de combatere a dezinformării.
Ministerul bulgar de Externe a înființat o unitate temporară pentru coordonarea răspunsului la astfel de acțiuni și l-a cooptat ca expert pe jurnalistul de investigație Christo Grozev, cunoscut pentru activitatea sa în cadrul Bellingcat.
Un raport recent al Centrului pentru Studierea Democrației avertizează că Bulgaria are „unul dintre cele mai permisive medii informaționale pentru manipulări malițioase non-democratice din UE” și unul dintre cele mai slabe răspunsuri instituționale, semnalând existența unor rețele active de influență pro-rusă care încearcă să semene diviziuni.
Cererea Sofiei include și solicitarea de sprijin din partea Serviciul European de Acțiune Externă, instituția care coordonează eforturile europene de detectare și analiză a campaniilor de manipulare a opiniei publice — un mecanism folosit frecvent pentru protejarea unor state din vecinătatea UE, precum Republica Moldova, împotriva interferențelor Moscovei.
Citește și: Coaliția de voință contra dezinformării: Europa între scut și oglindă
Totodată, Bulgaria a cerut activarea sistemului de reacție rapidă prevăzut de Digital Services Act, pentru a colabora direct cu marile platforme online — Meta, Google, TikTok — în vederea identificării și opririi campaniilor de dezinformare în timp real.
Comisia Europeană a confirmat că procedura a fost deja inițiată.
Guvernul bulgar a justificat solicitarea prin „riscul crescut de campanii coordonate de dezinformare și ingerințe externe care pot afecta integritatea procesului electoral”.
Potrivit unui oficial familiarizat cu demersul, Bulgaria a negat mult timp existența unor astfel de interferențe, însă poziția s-a schimbat recent: „Ministerul de Externe este acum mult mai sensibil la acest subiect și l-a transformat într-o prioritate.”
Alegerile anticipate
Premierul interimar al Bulgariei a promis că alegerile din această lună ar putea fi printre cele mai corecte din ultimii ani, după ce guvernul său a lansat măsuri pentru combaterea dezinformării și corupției.
Andrey Gyurov, care a preluat funcția în februarie după demisia fostului executiv în urma protestelor de stradă de anul trecut, și-a exprimat speranța că scrutinul din 19 aprilie va marca un punct de cotitură pentru încrederea alegătorilor în instituții.
Guvernul anterior a demisionat în decembrie, după săptămâni de manifestații declanșate de politicile economice și de percepția publică privind eșecul în combaterea corupției.
Alegerile anticipate din această lună sunt a opta rundă electorală organizată în doar cinci ani în statul membru al Uniunii Europene și NATO, pe fondul unor diviziuni politice profunde.
În condițiile în care sondajele indică faptul că niciun partid nu va obține majoritatea, Gyurov — fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei — a făcut apel la formațiunile politice să se concentreze pe construirea unor coaliții solide, capabile să asigure un guvern stabil.
Potrivit celor mai recente sondaje, coaliția de centru-stânga „Bulgaria Progresistă”, asociată fostului președinte Rumen Radev, conduce în intențiile de vot cu aproximativ 30%. Radev a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a candida la alegeri.
Citește și: Starea democrației în UE: cine erodează intenționat statul de drept?
În această săptămână, un raport al organizației Civil Liberties Union for Europe, cu sediul la Berlin, a clasat Bulgaria printre cele cinci state europene care subminează statul de drept.
(Sursa foto: Ministerul Afacerilor Externe al Bulgariei)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
