„Negocierile pentru pace sunt amânate constant. Există un singur motiv — războiul din Iran”, a declarat la Londra președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Discuțiile dintre oficiali ucraineni și ruși, mediate de Statele Unite, sunt acum „cu adevărat într-o zonă de risc”, a confirmat pentru Financial Times, pe 15 martie, și un înalt oficial european, în timp ce un alt diplomat a avertizat că criza din Orientul Mijlociu a „reorientat sever atenția politică” departe de Ucraina.
Ultima rundă de negocieri trilaterale între Kiev, Moscova și Washington a avut loc la Geneva, în perioada 17–18 februarie, iar o altă reuniune programată pentru 5 martie, la Abu Dhabi, a fost amânată după loviturile Statele Unite–Israel asupra Iranului și nu a fost încă reprogramată.
Oficialii europeni avertizează și că livrările de armament din partea SUA — în special sisteme de apărare aeriană — ar putea fi întârziate, întrucât Washingtonul prioritizează resursele militare pentru Orientul Mijlociu. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că există acum „competiție pentru aceleași resurse” între Ucraina și partenerii din regiune.
Într-un interviu cu BBC, Zelenski a spus că are „un sentiment foarte prost” în legătură cu situația geopolitică generală, avertizând că războiul din Iran deturnează atenția globală de la Ucraina și întârzie găsirea unor soluții. El a atras atenția și asupra riscului apariției unor diviziuni între aliații occidentali, care ar putea slăbi sprijinul coordonat pentru Kiev.
Pe 18 martie, Zelenski i-a îndemnat pe președintele american Donald Trump și pe premierul britanic Keir Starmer să se întâlnească și să ajungă la o poziție comună, în contextul divergențelor tot mai mari dintre cei doi lideri privind războiul din Iran.
Zelenski a declarat pentru BBC că nu îi va spune lui Trump ce să facă, dar a subliniat importanța dialogului.
„Mi-aș dori foarte mult ca președintele Trump să se întâlnească cu Starmer… pentru a avea o poziție comună”, a spus el, sugerând că o astfel de întâlnire ar putea „reseta relația”.
Întrebat dacă acțiunile președintelui american Donald Trump au făcut lumea mai periculoasă, Zelenski a declarat: „Nu voi da un răspuns tranșant la această întrebare. Încerc să vorbesc obiectiv, nu subiectiv. De aceea cred că orice diviziune în NATO va slăbi ambele părți.”
Pentru moment, relațiile în cadrul NATO se tensionează, din cauza refuzului aliaților europeni de a fi atrași într-o misiune de securizare a strâmtorii Ormuz, înainte de încetarea războiului cu Iranul, început pe 28 februarie cu atacul coordonat al Statelor Unite și Israelului.
Reacția președintelui Trump a fost dură, însă în criticile sale a omis constant un „amănunt”, și anume că Alianța Nord-Atlantică este prin definiție o alianță defensivă, argument invocat de europeni. Marți, președintele Donald Trump a publicat un mesaj amplu pe rețeaua sa, Truth Social, în care a afirmat că „majoritatea «aliaților» noștri din NATO au informat Statele Unite că nu doresc să se implice în operațiunea noastră militară împotriva regimului terorist din Iran”.
„Nu sunt surprins de acțiunile lor, pentru că am considerat întotdeauna NATO — pentru care cheltuim sute de miliarde de dolari anual pentru a apăra aceste țări — ca pe o stradă cu sens unic: noi îi protejăm, dar ei nu vor face nimic pentru noi, mai ales în momente de nevoie”, a scris Trump.
El a reiterat că Statele Unite și Israel au distrus armata, marina și forțele aeriene ale Iranului și au eliminat lideri iranieni „la aproape toate nivelurile”. În acest context, Trump a susținut că SUA nu mai au nevoie de sprijinul statelor membre NATO. „NU AM AVUT NICIODATĂ NEVOIE! Același lucru este valabil și pentru Japonia, Australia sau Coreea de Sud. […] NU AVEM NEVOIE DE AJUTORUL NIMĂNUI!”, a adăugat liderul american.
Frontul „Orban”
Diplomatic, Ucraina luptă în aceste zile pe mai multe fronturi: încearcă să iasă din urmbra conflictului armat din Iran, încearcă să prevină (atât cât se poate) slăbirea și mai mare a relațiilor transatlatice, care nu ar avantaja decât Rusia, și încearcă să depășească obstacolul numit Viktor Orban, pentru a obține creditul financiar de 90 de miliarde de euro aprobat de Bruxelles, dar blocat de Budapesta. Fără acest credit, în cel mult două luni, finanțele Kievului sunt aproape epuizate.
În disputa cu Ungaria, care acum se concentrează pe repornirea conductei petroliere Drujba, Kievul a făcut marți o concesie importantă, acceptând o misiune europeană de inspecție. Prin această conductă, Ungaria și Slovacia primesc petrol din Rusia, singurele state din UE care se mai alimentează cu țiței rusesc.
Premierul Ungariei, aflat în fața unor alegeri cruciale luna viitoare, a făcut un gest rar în decembrie, revenind asupra unui acord al Consiliului European și blocând elemente ale împrumutului pentru Ucraina care necesită unanimitatea statelor membre.
Între timp, întreaga campanie electorală a lui Orban este construită în mare parte pe refuzul de a mai sprijini Ucraina în războiul cu Rusia.
Unii oficiali cred că ancheta privind conducta ar putea oferi o soluție de compromis care să permită depășirea impasului fără pierderi de imagine.
Pe de altă parte, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a respins inițiativa privind conducta drept „teatru politic”. Potrivit acestuia, Budapesta nu este dispusă să cedeze.
(Sursa foto: president.gov.ua)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
