Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin președinta Lia Savonea, a transmis o plângere prealabilă Guvernului României și Ministerului Finanțelor în care arată că, dacă nu sunt alocate fondurile pentru plata drepturilor salariale restante, inclusiv miniștrii pot fi obligați să plătească despăgubiri în solidar cu instituțiile.
Instanța supremă acuză Guvernul și Ministerul Finanțelor de refuz nejustificat în alocarea fondurilor pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor și avertizează asupra răspunderii personale a decidenților.
ÎCCJ avertizează că, în cazul în care solicitările nu vor fi soluționate favorabil, va sesiza instanța de contencios administrativ. Mai mult, instituția anunță că va cere nu doar obligarea autorităților la plată, ci și angajarea răspunderii persoanelor implicate, inclusiv a miniștrilor, care ar putea fi obligați să plătească despăgubiri în solidar cu instituțiile pentru prejudiciile cauzate prin întârziere.
Vor cere și penalități
De asemenea, în cazul neexecutării unei eventuale hotărâri judecătorești, ÎCCJ ia în calcul solicitarea de penalități și sancțiuni, inclusiv amenzi zilnice calculate ca procent din salariul minim brut pe economie.
Instanța condusă de președinta Lia Savonea a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernul României și a Ministerul Finanțelor, acuzând refuzul nejustificat de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
Potrivit documentului, ÎCCJ solicită alocarea integrală a sumelor necesare pentru anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, subliniind că obligațiile de plată sunt „certe, lichide și exigibile”, fiind stabilite prin titluri executorii. Instanța supremă arată că diminuarea sau nealocarea acestor fonduri echivalează cu o încălcare a legii contenciosului administrativ.
În plângere se invocă faptul că ÎCCJ are calitate procesuală directă, în contextul în care a preluat atribuțiile privind gestionarea bugetelor instanțelor și plata drepturilor salariale ale magistraților, inclusiv obligațiile rezultate din litigii și hotărâri definitive.
Citește și: ÎCCJ își apără comunicarea publică cu prețul altor întrebări fără răspuns
Reproșurile instanței supreme
Reprezentanții instanței supreme susțin că autoritățile executive nu și-au respectat propriul cadru normativ. Mai multe acte adoptate în ultimii ani au stabilit mecanisme de eșalonare a plăților, iar o ordonanță recentă prevede explicit că tranșele restante trebuie achitate în 2026. Cu toate acestea, sumele nu au fost incluse integral în buget.
ÎCCJ atrage atenția că neexecutarea hotărârilor judecătorești afectează grav statul de drept, subminând autoritatea instanțelor și încrederea publică în justiție. În plus, sunt invocate posibile încălcări ale dreptului la un proces echitabil și ale dreptului de proprietate, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Documentul mai subliniază că refuzul autorităților executive poate genera și probleme de constituționalitate, inclusiv prin afectarea principiului separației puterilor în stat și al securității raporturilor juridice.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent, într-un interviu pentru G4media, că sentințele prin care judecătorii au decis creșterea retroactivă a propriilor venituri au ajuns la o valoare de 2 miliarde de euro, o parte fiind plătită.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
