Astăzi, marți, 25 noiembrie 2025, ora 𝟏𝟔:𝟎𝟎, în Foaierul Sălii Atelier– Teatrul Național „I.L. Caragiale” 𝐝𝐢𝐧 București, Institutul Național al Patrimoniului, în parteneriat cu Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, invită publicul la un eveniment special dedicat memoriei teatrului românesc și valorii patrimoniului său cultural, o „Incursiune vizuală în istoria TNB”. Evenimentul îmbină prezentarea rezultatelor proiectului STAR – De la Teatrul de stat la Scena Indpendentă. Repertoriul digital al premierelor teatrale din România cu vernisajul expoziției „Incursiune vizuală în istoria TNB”.
Cei prezenți, dar și viitorii spectatori ai teatrului, sunt invitați să descopere o selecție impresionantă de 50 de panouri cu 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐯𝐚̆, 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝟏𝟗𝟑𝟎 𝐬̦𝐢 𝟐𝟎𝟎𝟎, aflate în 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜𝐢𝐢 𝐓𝐍𝐁 și care oferă o perspectivă vizuală asupra transformărilor artistice, estetice și tehnice ale TNB, una dintre instituțiile reper ale teatrului românesc.
Cu o istorie veche de aproape jumătate de secol, actualul CIMEC a fost înființat inițial la 15 martie 1978, ca Oficiu de calcul în subordinea Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), departamentul a fost creat pentru informatizarea evidenței naționale a patrimoniului cultural din România. În plus, prelua Fișierul central al patrimoniului cultural național, salvat prin transfer de la Direcția Patrimoniului Cultural Național, desființată pe 1 decembrie 1977 de către regimul comunist.
În 1981, Oficiul de calcul al MNIR a devenit Centrul de calcul pentru Cultură, subordonat direct Consiliului Culturii și Educației Socialiste, păstrându-și obiectivul principal de documentare informatizată a patrimoniului cultural. Din anul 1982, colectivul format din specialiști în documentare de patrimoniu și din informaticieni, a început implementarea Sistemului informatic pentru evidența patrimoniului cultural mobil (SI-PCN) și a Sistemului pentru evidența repertoriului teatral din România (STAR). CU participarea activă (și obligatorie) a teatrelor naționale și de stat din subordine, care transmiteau datele și informațiile legate de fiecare premieră, precum și retroactiv, datele despre spectacole începând cu anii 1948.
În 1990, instituția a fost redenumită Centrul de Informatică, Memorie și Sinteză Culturală (CIMEC) și a fost plasată sub directă subordonare a Ministerului Culturii. Acumularea de informații despre producțiile teatrale a devenit, însă, mai haotică, mai puțin reglementată odată ce atribuțiile secretariatului literar al teatrelor a fluctuat între marketing și PR. De aceea este lăudabil efortul de a atrage finanțare și de a demara un 𝐚𝐦𝐩𝐥𝐮 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐫𝐬 𝐝𝐞 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞, 𝐝𝐢𝐠𝐢𝐭𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐫𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐚𝐥 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬𝐜, realizat cu sprijinul 𝐀𝐅𝐂𝐍 – 𝐬𝐞𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐈𝐈/𝟐𝟎𝟐𝟓, “STAR – De la Teatrul de stat la Scena Independentă” fiind un proiect care contribuie la îmbunătățirea bazei de date digitale esențială pentru cercetători, profesioniști ai scenei, dar accesibilă și pentru publicul larg.
În colaborare cu Muzeul Teatrului Național, o altă instituție de tradiție a Bucureștiului, vom putea vedea și 𝟓𝟎 𝐝𝐞 𝐩𝐚𝐧𝐨𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐮 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐯𝐚̆ (1930–2000) din spectacolele TNB, digitizate de Direcția Patrimoniu Digital a INP și de TNB și o 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐫𝐨𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐞𝐯𝐨𝐥𝐮𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐯𝐢𝐳𝐮𝐚𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜𝐞 a uneia dintre cele mai importante instituții culturale din România, 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 „𝐈.𝐋. 𝐂𝐚𝐫𝐚𝐠𝐢𝐚𝐥𝐞” 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢.
Instituție fundamentală în evaluarea și protejarea patrimoniului național, INP a intrat recent în atenția propunerilor de comasare ale Ministerului Culturii stârnind protestele societății civile. Astfel, petiția inițiată de Fundația ProPatrimoniu condusă de arhitectul Șerban Sturdza a strâns, până la această oră, mai mult de 21000 de semnături, reprezentând un val de nemulțumire în rândul asociaților culturale și al cetățenilor.
Conform prezentării de pe site, Institutul Național al Patrimoniului este principala instituție centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România, elaborate în principal de Ministerul Culturii, și funcționează ca instituție unică cu personalitate juridică, specializată în protecția și valorificarea patrimoniului din punct de vedere științific, tehnic și cultural.
Totodată, INP asigură activitățile de cercetare, evidență, inventariere, protejare și punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural – imobil, mobil, imaterial și digital –, gestionează atestarea specialiștilor și experților din domeniul patrimoniului imobil și nu în ultimul rând inventarele oficiale ale patrimoniului cultural – Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic național, Inventarul patrimoniului cultural național mobil, Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, baze de date și repozite digitale, fiind agregator național pentru Biblioteca digitală europeană [europeana.eu], cel mai mare proiect cultural al Uniunii Europene. De asemenea, INP are printre atribuțiile sale principalele responsabilități pe care statul Român și le-a asumat, la nivel internațional, în relație cu ratificarea și implementarea Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural -elaborarea formularelor pentru actualizarea Listei Indicative a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, a dosarelor de nominalizare pentru includere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și a documentelor de protecție și gestiune (management) a bunurilor culturale înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, precum și monitorizarea bunurilor culturale înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO-, coordonând de asemenea, la nivel național procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European [MPE].
INP există oficial din 2009, prin Legea nr. 329/2009, care a stabilit ca Oficiul Național al Monumentelor Istorice să fie comasat cu Institutul Național al Monumentelor Istorice, formând astfel Institutul Național al Patrimoniului [INP]. De asemenea, din 2011, prin OUG nr. 12/2011, Institutul de Memorie Culturală – CIMEC a fost comasat prin absorbție cu INP.
CIMEC a fost și rămâne una dintre organizațiile importante pentru accesarea istoriei culturale a României. Baza sa de date, redenumită STAR, a premierelor teatrale din România este un instrument esențial de cercetare, care a început, recent, un proces de actualizare prin aducerea la zi a repertoriilor teatrale cu informații despre ultimele stagiuni și îmbunătățirea conținutului prin includerea de imagini constând în fotografii, afișe, caiete de spectacol (program). Procesul este în desfășurare, introducându-se până anul trecut detalii despre peste peste 1500 de premiere teatrale din ultimii ani, creându-se fișe noi de spectacol precum și fișe de persoane sau de lucrare dramaturgică.
În absența unui Centru de documentare teatrală de sine stătător, care să concentreze în același spațiu, sub aceeași umbrelă, cercetarea teatrală din România, eforturile CIMEC reprezintă un par fundamental în recuperarea minimă, informațională a istoriei teatrului românesc.
Foarte rar publicul are ocazia de a vedea și înțelege rezultatele uriașei munci de documentare, digitalizare și arhivare a patrimoniului cultural al României, din care teatrul este o componentă esențială.
De aceea merită semnalată deschiderea acestei expoziții, un rezultat concret al acestui demers.
Evenimentul reunește reprezentanți ai INP, TNB, UNITER, ai Fundației Camil Petrescu și ai presei culturale.
[LINK LA VIDEO EXPO: https://www.facebook.com/share/r/1ALjbWk6N2/ ]
Citește și: Opera. Pe scena Operei de Stat din Viena, Adela merge glorios mai departe
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
