42% dintre români consideră că judecătorii nu sunt independenți, dar aproape la fel de mulți sunt de părere contrară, potrivit ultimului Eurobarometru. Care sunt explicațiile? O analiză de Sabina Fati.
Independența judecătorilor nu e doar un mit, mulți sunt profesioniști, imaginea nu e dată însă doar de aceștia, fiindcă în fruntea Înaltei Curți urmează să vină Lia Savonea, care și-a dovedit loialitate față de social-democrați în faza lor suveranistă. Unii judecători i-au scăpat pe mulți corupți de pedepse, iar în România deciziile Curții de Justiție a UE au fost în mare parte ignorate.
42% dintre români consideră că judecători nu sunt independenți, potrivit ultimului Eurobarometru care a publicat o cercetare pentru toate statele Uniunii Europene. În schimb, 8% vorbesc despre o reală independență, 36% spun că judecătorii români sunt destul de independenți, iar 14% nu știu ce să răspundă.
O societate polarizată
Practic, diferența dintre cei care mizează pe independența Justiției (44%) și cei care nu cred deloc în ea (42%) se încadrează în marja de eroare, fiind de doar 2%. Aceste rezultate sugerează că societatea românească rămâne complet divizată nu doar în ceea ce privește politica-suveranism vs. europenism, ci și în cazul celorlalte puteri ale statului. Legislativul și executivul se află, de altfel, mult mai jos: parlamentul 14% și guvernul 20% (INSCOP, iunie 2025).
Dar de ce există o relativă egalitate între cei care îi văd pe judecători într-o lumină favorabilă și cei care nu cred deloc în ei?
Consiliul Superior al Magistraturii care s-a grăbit să se laude cu sondajul Eurobarometru a menționat totuși „contextul polarizării extreme a societății românești în perioada campaniei prezidențiale, prin anularea și reorganizarea scrutinului și prin culpabilizarea constantă și succesivă a Curții Constituționale și a sistemului clasic de justiție pentru modul de derulare a respectivelor alegeri”. Se înțelege că a fost un moment greu pentru popularitatea judecătorilor datorită felului în care au jucat Justiția și Curtea Constituțională după momentul 24 noiembrie 2024, când Călin Georgescu a ieșit pe primul loc după primul tur al prezidențialelor, deși a avut o campanie electorală derulată doar în mediul online, în special pe TikTok, dar fără nicio apariție la televiziuni sau în piața publică.
Continuarea, în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: pexels.com)
