102 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește reforma pensiilor speciale.
ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, susține că legea asumată de guvernul Bolojan „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”, „încalcă brutal independența justiție”, „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO”, „încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale” și „utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept”.
Instanța supremă mai susține că nu a fost demonstrat caracterul de urgență a proiectului și că legea „încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării”. În plus, „legea utilizează termeni juridici inexistenți în fondul normative”.
Doar 34% dintre magistrați protejați de normele tranzitorii
Judecătorii mai consider că „legea afectează principiul securității juridice creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziție reală”. „Prin cumularea normelor referitoare la eșalonarea vârstei de pensionare, eșalonarea vechimii în muncă și eșalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistrații în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani”.
Cei 102 magistrați mai consideră că la toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizațiile brute, „la magistrați fiind propus unul mult inferior”. „Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu numai în cazul magistraților plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net”, mai susțin aceștia.
Minoritari pe lângă polițiști și militari
ÎCCJ mai arată că în sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor speciale, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi, etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai Corpului Diplomatic și Consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi). „Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei”, mai arată ÎCCJ.
