Patru judecători din completul de cinci au stabilit că fapta nu există în cazul lui Nicolae Bănicioiu, fost ministru acuzat de trafic de influență cu posturi de manageri de spitale. Din complet a făcut parte și Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Singura care a susținut că faptele s-au prescris cu consecința confiscării a 1,3 milioane de lei a fost judecătoarea Francisca Vasile.
„Înlătură dispoziția confiscării de la inculpatul Bănicioiu Nicolae a sumelor de 895.127,91 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de S.C. Hemos Med S.R.L. și 396.994,21 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de S.C. Disan Ortomed S.R.L., bani primiți de inculpat în schimbul traficării influenței în intervalul 26.02.2014 – 27.10.2014”, se arată în decizia instanței.
Completul de 5 a ridicat și sechestru pus pe casa de vacanță din Spania a lui Bănicioiu, imobil care ar aparține ex-demnitarului dar care de facto în acte este pe numele unui apropiat al acestuia, persoană interpusă pe lanțul financiar.
Nu erau prieteni
Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în opinie majoritară, a ajuns la concluzia că funcțiile deținute de Bănicioiu „nu erau apte să conducă la concluzia că acesta avea relații reale și preexistente cu Ministrul Sănătății sau cu Primarul municipiului București din care să decurgă existența unei influențe reale în legătură cu menținerea sau revocarea directorilor de spitale”. Mai mult, Bănicioiu „nu ar fi putut să ceară să ia decizii de acest gen, întrucât nu avea o relaţie prietenească cu ministrul Eugen Nicolăescu, relația fiind dimpotrivă puţin încordată”.
Cei 4 judecători de la ÎCCJ, adică Lia Savonea, Mihail Udroiu, Adriana Ispas și Gheorghe-Valentin Chitidean, l-au crezut pe Cristian Burci, inculpat într-un dosar penal, care a declarat că „afirmaţia că se cunoştea în oraş şi în cercuri politice că inculpatul Bănicioiu va fi ministrul sănătăţii era o presupunere de a sa și că ulterior a verificat acest lucru şi a constatat că în realitate şeful pe sănătate al P.S.D. era Rodica Nasar”.
Tot cei patru judecători l-au crezut pe martorul Liviu Dragnea care a arătat „că nu cunoaște ca inculpatul Bănicioiu să fi intervenit vreodată la Ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu pentru menţinerea sau revocarea din funcţie a conducătorului vreunui spital. Deopotrivă a subliniat că în lunile martie-noiembrie 2012, anterior alegerilor, nu se ştia că inculpatul Bănicioiu urmează să fie numit ministru al sănătăţii”.
Înalta Curte și statul de drept
Într-un comentariu al instanței supreme, ÎCCJ îi critică pe cei care pun la îndoială verdictul judecătorilor și îi înfierează pe cei care critică deciziile judecătorești. „Se impune diligență din partea organelor judiciare și ale mass-media pentru a întării garanția prezumției de nevinovăție, menționându-se că adevărul juridic îl stabilește numai instanța de judecată și numai în limita legii”, se arată într-un comunicat al ÎCCJ.
În plus, „deși sunt unii formatori de opinie care s-au arătat nemulțumiți de soluțiile pronunțate în căile de atac comparându-le cu soluțiile inițiale sau cu acuzațiile acuzării, pentru informarea corectă a opiniei publice reamintim faptul că instanțele de control au ultimul cuvânt în ce privește stabilirea adevărului juridic” și „judecătorii instanțelor naționale sunt garanții statului de drept privind asigurarea procesului echitabil, cu respectarea legii, a deciziilor Curții Constituționale și a deciziilor obligatorii în unificarea practicii judiciare”.
Faptele
În noiembrie 2024, trei judecători d ela instanța supremă au decis că Nicolae Bănicioiu se face vinovat de trafic de influenţă, dar a intervenit prescripţia ca urmare a aplicării deciziilor CCR. Atunci, judecătorii Andrei Claudiu Rus şi Luminiţa Criştiu Ninu au decis, în opinie majoritară, achitarea lui Bănicioiu pentru luare de mită, în vreme ce judecătoarea Cristina Rotaru-Radu a fost pentru condamnarea acestuia la o pedeapsă cu executare.
Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, l-a denunţat la DNA pe Bănicioiu, care era coordonatorul Departamentului de Sănătate al PSD şi ministrul Tineretului şi Sportului. Potrivit denunțului, după venirea USL la putere în 2012, a decis să intervină la Bănicioiu astfel încât directorii apropiaţi lui de la mai multe spitale din Bucureşti să nu fie schimbaţi din funcţii pentru a nu fi puse în pericol afacerile firmelor lui din Sănătate.
