„Nu putem să glorificăm viața unui lider anticomunist, doar privind-o din momentul în care a fost de partea binelui”, consideră Daniel Citirigă, decanul Facultății de Istorie din cadrul Universității Ovidius, Constanța.
DW: Președintele Nicușor Dan spune că „e legitim să promovezi rezistența anticomunistă din munții Făgăraș”. Ați văzut o serie de dosare în arhive despre acești oameni, dintre care mulți au murit în închisorile comuniste. Ar trebui ei condamnați ca legionari sau glorificați ca eroi? Cum se poate ieși din această dilemă?
Daniel Citirigă: Cred că, în primul rând, ar trebui spus că mișcarea de rezistență a avut atât foști membri ai mișcării legionare, cât și persoane care nu au fost parte a acestui fenomen.
Au fost mișcări de rezistență, precum cea din Dobrogea, pe care am văzut-o mai în detaliu în arhiva CNSAS (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității), unde foarte mulți membri se identificau cu mișcarea legionară, și avem și mișcări de rezistență, precum cea a fraților Arnăuțoiu, despre care putem spune clar că nu aveau legătură cu mișcarea legionară. Pe de altă parte, nu putem să glorificăm viața unui lider anticomunist, doar privind-o din momentul în care a fost de partea binelui: dacă ne uităm la viața acestor luptători anticomuniști numai din 1945 încoace, aflăm doar jumătate de adevăr. Totuși, dacă unii dintre ei au făcut parte din mișcarea legionară înainte de instaurarea regimului comunist în România, cred că acest detaliu este la fel de important. Mișcarea legionară este o mișcare de sorginte fascistă, criminală, care a eliminat fizic oameni, care a practicat violența, antisemitismul. Nu văd cum să amestecăm lucrurile încât toți să fie la fel. Personal, nu cred că poți să ai eroi care au făcut parte din mișcări criminale.
Citește interviul integral, în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
