Între prudență și paradox: Diplomația „de mijloc” a Bucureștiului în noul context global

Data:

Decizia președintelui Nicușor Dan de a participa în calitate de observator la prima reuniune a „Consiliului pentru Pace” (Board of Peace) de la Washington, pe 19 februarie, plasează România într-un echilibru diplomatic delicat. Într-o perioadă în care arhitectura de securitate globală este redefinită, Bucureștiul încearcă să navigheze între loialitatea față de partenerul strategic american și angajamentele față de normele europene și internaționale.

Reprezintă statutul acceptat de observator soluția de compromis necesară? Alegerea României, similară cu cea a Italiei, pe care premierul Giorgia Meloni a anunțat-o cu o zi înaintea președintelui român Nicușor Dan, de a nu deveni membru deplin, ci doar observator, ar putea fi considerată „diplomație sub semnul prudenței”. Această cale de mijloc pare dictată de bariere juridice și constituționale majore. Atât Bucureștiul, cât și Roma, au identificat încă de la momentul primei invitații transmise de președintele american Donald Trump la întâlnirea de la Davos „probleme evidente de compatibilitate constituțională” între Carta Consiliului propus și obligațiile internaționale asumate prin Tratatul Uniunii Europene sau Carta ONU.

Președintele Dan a subliniat acest aspect, explicând că nu ne dorim ca, semnând un astfel de acord, să încălcăm alte obligații internaționale. Această prudență este justificată de natura Consiliului, lansat oficial la Davos – eveniment la care Nicușor Dan nu a considerat necesar să participe personal -, care se dorește a fi un organism ce are curajul de a se „îndepărta de instituțiile care au eșuat”, o critică directă la adresa ONU.

Citește și: Analiză | Ar trebui să răspundă Nicușor Dan invitației lui Trump?

Un element esențial în legitimarea acestei „căi de mijloc” pare a fi însă prezența comisarului european pentru Mediterana, Dubravka Šuica, care a anunțat de asemenea sâmbătă, anterior deciziei României, că va reprezenta Comisia Europeană la Washington. Poziția sa este similară într-o mare măsură cu strategia adoptată de România: participarea fără calitatea de membru deplin, doar ca observator.

Comisarul Šuica a declarat sâmbătă unui post de televiziune croat că dorește să folosească acest Comitet ca pe un instrument pentru a ajunge la un acord privind reconstrucția Gazei, domeniu care face parte din fișa postului său. Deși Šuica participă, Bruxelles-ul a semnalat prin purtătorii de cuvânt că rezervele privind guvernanța și compatibilitatea Consiliului cu Carta ONU rămân neschimbate. Prezența sa însă confirmă oarecum temerile diplomaților europeni că statele care rămân totuși în afara inițiativei riscă marginalizarea, având în vedere rolul central al SUA.

În ciuda argumentelor pragmatice, decizia președintelui Nicușor Dan de a merge la Washington ridică unele semne de întrebare privind consecvența politicii sale externe. Există o contradicție vizibilă între acceptarea invitației lui Trump și absența totală de la summiturile din Davos și München, din acest început de an. Dacă scopul este o imagine de lider „imparțial”, această selectivitate poate fi interpretată greșit. Este greu de explicat de ce președintele a ignorat locul unde Consiliul a fost lansat oficial (Davos), dar a ales să fie prezent la prima sa reuniune oficială.

Poate într-un pariu pe termen lung, președinția României a ales să nu riște o încălcare a dreptului internațional, dar nici să întoarcă spatele unei inițiative care beneficiază de sprijinul unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU. Prin statutul de observator, Bucureștiul se aliniază „nucleului prudent” al UE, reprezentat de Italia și, parțial, de Comisia Europeană prin Dubravka Šuica, distanțându-se de pozițiile „radicale” ale Ungariei sau Bulgariei, care au acceptat din start oferta Washingtonului de a deveni membri fondatori ai Consiliului pentru Pace.

Rămâne de văzut dacă această reprezentare la nivel de observator va fi suficientă pentru ca România să aibă și un cuvânt de luat în seamă în viitorul proces de reconstrucție a Gazei sau dacă prudența actuală va fi taxată inclusiv de noua administrație de la Washington, nu doar de vocile critice de la București.

Citește și: Nicușor Dan a anunțat participarea României la „Consiliul Păcii” al lui Donald Trump

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Tensiuni pe piața energiei – Între reglementare și concurență neloială

Tentativa de a limita adaosul furnizorilor, dublată de extinderea...

Deutsche Welle |Maia Sandu: Nu doar R. Moldova e vizată de atacuri hibride

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a vorbit în exclusivitate...

Nicușor Dan a anunțat participarea României la „Consiliul Păcii” al lui Donald Trump

Președintele Nicușor Dan a anunțat, duminică, participarea României la...

20 de ani garanții de securitate americane și o dată fixă pentru aderarea la UE: condițiile necesare pentru ca Ucraina să semneze un acord...

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, la Cobferința de Securitate de la München, că Ucraina...