Mecanismul de securitate inspirat din Articolul 5 al NATO rămâne principala garanție aflată pe masa negocierilor pentru Ucraina, a declarat premierul italian Giorgia Meloni în ajunul reuniunii informale a miniștrilor de extreme și ai apărării din UE.
Reuniunea de două zile, care începe astăzi la Copenhaga, are pe agenda tocmai garanțiile de securitate, mai ales după ce presa internațională a relatat că SUA sunt dispuse să contribuie cu sprijin aerian și informațional. Totodată, miniștrii vor analiza următorul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
„Propunerea Italiei, bazată pe un mecanism inspirat de Articolul 5 al NATO, este în prezent cea mai importantă de pe masă. Este o contribuție potențială la pace pe care națiunea noastră a adus-o și cred că ar trebui să fim mândri de acest lucru”, a spus Meloni, citată de Kyiv Independent.
Articolul 5 al NATO, unul dintre principiile fundamentale ale alianței, prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor.
Declarațiile premierului italian vin în contextul în care președintele american Donald Trump intensifică eforturile de a media un acord de pace care să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Kremlinul continua însă cu cereri maximaliste, iar rundele de negocieri directe au rămas fără rezultat.
Potrivit Bloomberg, Meloni a propus anterior o garanție de securitate prin care aliații Ucrainei ar trebui să decidă, în termen de 24 de ore de la o eventuală reinvazie rusă, dacă trimit sau nu trupe.
Șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, și secretarul Consiliului de Apărare, Rustem Umerov, vor merge săptămâna aceasta la New York pentru discuții privind garanțiile de securitate și posibile negocieri de pace.
Citește și: Macron, Merz și Tusk, la Chișinău: Europa face front comun pentru Moldova în fața Rusiei
Moscova inflexibilă
Rusia a respins miercuri ideea ca trupe europene să formeze eventua o forță de menținere a păcii în Ucraina, contrazicând declarațiile anterioare ale președintelui american. Trump susținea că omologul său rus, Vladimir Putin ar fi de acord cu o astfel de misiune.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Moscova are „o atitudine negativă” față de asemenea planuri, reamintind că extinderea NATO din ultimii 25 de ani ar fi fost unul dintre „motivele de bază” pentru decizia Rusiei de a invada Ucraina vecină în din 2022.
Între timp, Moscova și-a întărit propriile pretenții, cerând ca Ucraina să cedeze teritorii suplimentare în est, dincolo de cele aflate deja sub controlul său.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins în repetate rânduri orice cedare a regiunii Donbas, avertizând că acest lucru ar oferi Kremlinului un cap de pod pentru o viitoare ofensivă.
În Germania, un sondaj realizat de institutul Forsa și citat de Die Welt pe 27 august arată că 52% dintre respondenți consideră că Ucraina ar trebui să fie pregătită să renunțe la teritoriile ocupate de Rusia pentru a încheia un acord de pace.
Această opinie este dominantă în rândul susținătorilor formațiunii de extremă dreapta AfD, principalul partid de opoziție din Bundestag, cunoscut pentru criticile la adresa sprijinului acordat Kievului.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto:Official White House Photo by Daniel Torok)
