Bilanțul pe 2025 al Tribunalului București a fost un bun motiv pentru judecătorii care conduc sistemul judiciar să se victimizeze și să traseze linii directoare în disputa lor cu clasa politică, mai ales cu USR. Ei nu văd „corupția sistemică” și nici „abuzurile sistemice” din sistem.
În debutul întâlnirii, Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, a ținut să precizeze că politicienii sunt vremelnici, în comparație cu judecătorii care reprezintă o adevărată putere în stat. Astfel, potrivit unor surse participante la bilanț, Arsenie a dezvăluit că anul trecut, pe 31 decembrie, era la birou și demonta acuzațiile îndreptate asupra întregului sistem judiciar, „nu doar asupra președintelui CAB sau a ÎCCJ”. În treacăt fie spus, ziua de 31 decembrie a fost zi lucrătoare în 2025, într-o miercuri.
Ea a mai susținut că populația se raportează la magistrați ca fiind abuzivi, chiar „nesimțiți” și le-a cerut colegilor să dea dovadă de curaj, determinare și asumare.
Despre competențele intelectuale
Arsenie a făcut referire și la asociațiile Funcky Citizens și Declic, cele care au participat la grupul de lucru al guvernului privind legile justiției, și le-a catalogat drept organizații care nu se pricep la propuneri legislative pentru modificarea sistemului. Ea a mai lăudat nivelul ridicat de competență intelectuală a judecătorilor și a pus pe seama acestui aspect practica neunitară și lipsa consensului între magistrați.
A urmat apoi la cuvânt Claudiu Drăgușin (foto), membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit unor participanți la bilanț, el a susținut că și azi continuă campania declanșată în iunie anul trecut și a arătat că în acest interval încrederea în sistemul judiciar a scăzut dramatic, în timp ce judecătorii muncesc cu 40% mai mult decât munceau în urmă cu 4 ani.
El s-a arătat încrezător că această campanie „de demonizare a magistraturii, pe teme absolut false”, va fi remarcată în raportul Rule of Law de anul acesta al Comisiei Europene, în condițiile în care încrederea în sistemul judiciar a scăzut de la 52 la 24%. „Corupție sistemică, abuzuri sistemice, ce înseamnă asta? Gradul de încredere în justiție e de 24%, măsurat în decembrie anul trecut. Suntem deasupra Guvernului și a Parlamentului, dar am scăzut spectaculos în 6 luni”, a arătat Drăgușin, care a dat vina pe Guvernul Bolojan.
Membrul CSM a mai arătat că interesul populației în ceea ce privește sistemul judiciar este sinusoidal, crește și scade ciclic, „ceea ce însemnă că e cineva în spate. Asta nu e normal”.
Citește și: ÎCCJ: Cosmin Grosu rămâne delegat de CSM ca șef al Tribunalului București
„Și dumneavoastră sunteți corupți”
Drăgușin s-a pronunțat și împotriva ideii de a schimba legislația în acest sens și a militat ca în câteva locuri absolut necesare, punctual, legile să se schimbe, dar aceste modificări să nu fie făcute de cei care nu se pricep, adică de la ONG -uri. „Hai să separăm propaganda de faptele concrete. Filmul „Recorder” a fundamentat campania de „abuzuri sistemice” și „de corupție sistemică”. Corupție sistemică înseamnă că suntem toți corupți, înseamnă că și dumneavoastră sunteți corupți. Dacă era corupție punctuală, o înțelegeam, o analizam. Corupția sistemică nu va fi preluată în raportul Rule of Law, o să vedeți, dar ea circulă, și în mintea cetățenilor circulă ideea că noi seara plecăm cu sacoșele pline acasă. Ideea de corupție sistemică este absolut jignitoare, pentru că ni se adresează tuturor. În toată cariera mea nu am avut ocazia să iau mită pentru că nu mi-a propus nimeni”, a susținut Drăgușin într-un discurs aproape manipulator.
El a mai susținut că acestea sunt evenimente coordonate, nu separate și că vin din zona politică. „Ideea cu referendumul. Aceste idei vin din zona unui partid politic, cu preponderență”, a susținut membrul CSM.
Drăgușin a mai arătat că magistrații plecau din sistem la 48, 49 de ani nu pentru pensii mai mari, ci „din cauza volumului de activitate care este greu suportabil”.
Normarea muncii, soluția pentru a elimina nemulțumirile
Membrul CSM a mai arătat că, până în decembrie anul trecut, sistemul a fost unit și că e nevoie în continuare de o abordare unitară. „Normarea nu e soluția normală, dar noi suntem preocupați în principal de degrevare. Ele vor merge împreună”, a dat asigurări Drăgușin.
În chestiunea delegărilor, el a precizat că anul trecut au avut loc 460 de delegări în funcții de conducere, în timp ce Consiliul anterior a avut vreo 410 de delegări.
Cu referire la caracterul „abuziv al CSM-ului” care deschide acțiuni disciplinare magistraților, Drăgușin a arătat că în 2025 au fost 15 acțiuni de acest fel și în 2024 au fost 10. Dintre acestea, mai mult de jumătate au fost pentru neredactarea în termen a hotărârilor. „Pot fi nemulțumiri personale, eu le înțeleg, puneți mâna pe telefon sau scrieți, nu cred că nu i s-a răspuns vreunui coleg. Fac apel să avem o unitate măcar în chestiunea cu normarea muncii”, a mai susținut Drăgușin.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
