Gheorghe Stan, judecător al Curții Constituționale, pensionat la 50 de ani și fost procuror, susține într-o opinie concurentă privind neconstituționalitatea legii privind pensiile magistraților că Guvernul nu îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreționar și că pensia magistraților nu mai este specială, ci devine contributivă dacă se majorează vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor la 65 de ani.
Stan arată în motivare că, în legătură cu procedura asumării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, „chiar dacă la prima vedere posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiții, oportunitatea şi conţinutul iniţiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru că exclusivitatea Guvernului este opozabilă numai Parlamentului, şi nu Curţii Constituționale ca garant al supremației Legii fundamentale”.
Stan mai susține că „acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreționar, oricând şi în orice condiții, ar avea ca efect transformarea acestei autorități în autoritate publică legiuitoare, concurentă cu Parlamentul în ceea ce priveşte atribuția de legiferare”.
În plus, apare nejustificată măsura modificării din nou, după nici 2 ani, a vârstei de pensionare și a vechimii în muncă.
Fără orizont profesional
Mai mult, „lipsa unui cadru normativ predictibil împiedică magistrații să își proiecteze parcursul profesional și să beneficieze de un venit corespunzător pentru serviciul prestat în condițiile regimului constituțional de independență și responsabilitate”.
Stan mai susține că legea fundamentală „impune legiuitorului să asigure un statut sigur magistraților și să creeze cadrul în care încrederea publicului în actul de justiție se întemeiază pe convingerea că magistrații nu decid pe baza unor interese personale sau constrângeri materiale”.
Judecătorul mai este de părere că majorarea vârstei de pensionare a magistraților, cumulată cu plafonarea pensiei la 70% din salariu net, plus o vechime de 35 de ani, „perioadă în care persoana asigurată este obligată să plătească contribuția către bugetul asigurărilor sociale, echivalează cu o cvasi-anulare a pensiei de serviciu, întrucât, la împlinirea vârstei de pensionare de 65 de ani, magistratul urmează să beneficieze de o pensie care în proporție covârșitoare va fi rezultatul contribuțiilor sale. Așadar, pensia de serviciu se transformă în pensie contributivă, fiind departe de a îndeplini condiția referitoare la asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”, mai arată Stan.
Stresul lui Stan
El încheie și subliniază că „pensia de serviciu a magistraților nu reprezintă un privilegiu, ci o măsură justificată juridic și social, beneficiul pensiei fiind o consecință a exercitării profesiei, iar nu o favoare, un drept necuvenit, acordat în mod arbitrar unei categorii favorizate. Acest beneficiu rezultă din natura activității de magistrat, ce implică un grad sporit de responsabilitate, stres și volum de muncă, alături de o serie de restricții în viața personală și profesională”.
Pe 20 octombrie, Curtea Constituțională a admis sesizarea ÎCCJ privind reforma pensiilor magistraților, ceea e înseamă că reforma propusă de guvern nu poate fi aplicată. Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat, vineri, motivarea deciziei prin care legea privind pensiile magistraților a fost declarată neconstituțională în ansamblul său.
Decizia de neconstituționalitate a fost luată pe 20 octombrie, însă CCR a avut nevoie de peste două săptămâni pentru a redacta motivarea în acest caz.
Legea privind reforma pensiilor private a fost respinsă de cinci judecători, respectiv Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Primii patru au fost propuși de PSD în funcția de judecător, în timp ce Mihaela Ciochină a fost propusă de fostul președinte Klaus Iohannis.
Alți patru judecători – Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian – au făcut opinie separată, în sensul că nu au fost de acord ca legea să fie respinsă pentru că lipsea avizul CSM
