Săptămâna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție, sub conducerea glorioasă a doamnei președinte Lia Savonea, a atacat la Curtea Constituțională legea privitoare la pensiile magistraților și era cât pe aci să atace și cele 4 legi din pachetul propus de Guvern și votat în Parlament.
Problema de fond care se pun aici este dacă instanța supremă dintr – un anumit stat chiar este îndreptățită să atace orice la instanța constituțională, chiar dacă reglementarea legală respectivă nu se referă la activitatea ei.
Sunt numai 2 cazuri de acest gen din Uniunea Europeană.
Dar să vedem cum este reglementată această situație în alte state.
În Italia, cazurile ajung în fața Curții Constituționale (Corte Constituzionale) prin intermediul a 2 proceduri, procedura incidentală și procedura directă.
Procedura incidentală (cea mai utilizată) este acea procedură în care un judecător de la o instanță ordinară și care judecă o anumită speță sesizează Curtea cu o chestiune de constituționalitate.
Ar fi similar excepției de neconstituționalitate de la noi, care poate fi ridicată într–un proces desfășurat într–o instanță de judecată.
Judecătorul poate ridica excepția (chestiunea) de neconstituționalitate fie din proprie inițiativă, fie la cererea uneia dintre părți (reclamant părât, procuror, inculpat).
Procedura directă este acea procedură prin care în care statul sau o regiune solicită direct Curții să soluționeze un conflict de competențe.
În mod concret, statul poate intenta acțiuni împotriva unei regiuni sau provincii autonome pentru încălcarea competențelor sale, sau situația inversă, când o regiune sau provincie autonomă poate intenta acțiuni împotriva statului sau a unei alte regiuni sau provincii pe o problemă de competență.
În Spania, cazurile pot fi aduse în fața Curții Constituționale (Tribunal Constitucional) de către persoane fizice, Ombudsman (Avocatul Poporului), Procurorul General, Guvernul, un anumit număr de parlamentari (membri ai Congresului Deputaților sau ai Senatului), comunitățile autonme, sau chiar de către persoane fizice.
Persoanele fizice introduc de obicei acțiuni pentru încălcarea drepturilor fundamentale, dar după epuizarea tuturor căilor de atac interne.
Recurso de amparo este principala modalitate folosită de persoanele fizice
Cererea de revizuire abstractă, prin care instanța trebuie să determine constituționalitatea unei legi, poate fi introdusă de primul-ministru, Ombudsman, cincizeci de deputați, cincizeci de senatori, executivul sau parlamentul unei comunități autonome.
De asemenea, se poate pronunța asupra constituționalității tratatelor internaționale înainte de ratificarea acestora, dacă se solicită acest lucru de către Guvern, Congresul Deputaților sau Senat.
În Germaia, Curtea Constituțională (Bundesverfassungsgericht poate fi sesizată de persoanele fizice sau juridice, organismele publice, statele federale germane (16 landuri), Consiliul Federal (Bundesrat), precum și guvernul federal sau guvernele landurilor.
Persoanele fizice pot depune o plângere constituțională dacă consideră că drepturile lor fundamentale au fost încălcate în mod direct printr-un act al autorității publice, cum ar fi o hotărâre judecătorească, o lege sau un act administrativ.
Aceasta este posibil după epuizarea tuturor căilor de atac interne.
Legislativele și executivele celor 16 landuri pot solicita Curții să verifice constituționalitatea legilor federale.
Autoritățile locale: pot depune plângeri constituționale dacă o lege federală sau statală încalcă dreptul lor la autoadministrare.
Consiliul Federal (Bundesrat): poate solicita, să se stabilească dacă o lege federală este conformă cu Legea fundamentală.
Dacă o instanță judecătorească consideră o lege neconstituțională, iar decizia sa depinde de legea respectivă, aceasta trebuie să trimită cazul Curții Constituționale Federale.
Franța nu are o Curte Constituțională clasică, ci un Consiliul Constituțional (Conseil constitutionnel).
Seamănă cu instanța constituțională de la noi.
Mai mult ca sigur că am copiat modelul lor.
Are 9 membri aleși pentru un singur mandat de 9 ani.
Aceast înseamnă câte 3 membri numiți de către președintele Republicii, președintele Adinării Naționale și președintele Senatului.
Pe lângă aceștia, foștii președinți ai Republicii sunt membri de drept.
Consiliul are mai multe atribuții principale.
Este obligatorie examinarea anterioară a proiectelor de legi organice de căte Consiliul Constițuțional.
Consiliul Constituțional poate fi sesizat de către președintele Republicii, primul – ministru, președintele Senatului, reședintele Adunării Naționale sau 60 de senatori sau 60 de membri ai Adunării Naționale) înainte de intrarea în vigoare a unei legi (promulgarea).
Contestarea de către membri ai legislativului este folosită de obicei de către opoziție.
Acest este controlul anterior.
Controlul posterior are loc prin intermediul unei hotărâri preliminare prioritare privind problema constituționalității (QPC – Question Prioritaire de Constitutionnalité).
Prin intermediul acesteia, orice persoană implicată într-o procedură judiciară în fața unei instanțe de judecată poate susține că o reglementare legală îi încalcă drepturile fundamentele.
În cazul în care o instanță consideră acțiunea admisibilă (nouă și relevantă pentru cauză), o trimite celei mai înalte instanțe din domeniul său (Consiliul de Stat – Conseil d Etat pentru cauze administrative sau Curtea de Casație – Haute Cour de Cassation pentru celelaltecauze).
Dacă și instanța supremă este de acord că întrebarea (chestiunea) este admisibilă, aceasta o trimite Consiliului Constituțional.
În Polonia instanța constituțională (Tribunalul Constituțional – Trybunał Konstytucyjny) poate fi sesizată în principal de către instituții sau de către cetățeni.
În cazul cetățenilor, plângerea trebuie să dovedească că un act normativ a determinat încălcarea drepturilor sale de către o instanță judecătorească sau o instituție publică.
Plângerea trebuie depusă odată cu hotărârea sau decizia definitivă care s-a bazat pe actul normativ contestat.
O instanță de judecată poate sesiza Tribunalul Constituțional cu o chestiune de drept pentru o hotărâre privind conformitatea unui act normativ cu Constituția.
În sfârșit. Procurorul General, Comisarul pentru Protecția Drepturilor Civile (Ombudsmanul) și alți solicitanți privilegiați pot sesiza și ei Tribunalul Constituțional.
După cum se poate vedea, instanțele supreme din aceste 4 state nu pot ataca direct nici o dispoziție legală la instanța constituțională.
Legea nr. 47/1992 a Curții Consttuționale a prevăzut din start această posibilitate.
Republica Moldova a copiat acest model în 1994.
Explicația inadecvării acestei concurențe artificiale și neavenite contravine modelului kelsenian (promovat de Hans Kelsen). Ne referim aici la modelul centralizat al revizuirii constuționale.
Acest model a apărut după Primul Război Mondial, fiind aplicat de fosta Cehoslovacie și Austria în 1920, Liechtenstein în 1921 și Spania in 1931.
Modelul lui Kelsen era opus sistemului american, adică un tribunal separat de tribunalele obișnuite care să fie un mijloc de apărare a constituției împotriva legislației cu caracter neconstituțional.
Chiar și unele țări foste comuniste au adoptat acest model.
Ne referim aici la fosta Iugoslavie, care a înființat o instanță constituțională în 1963 și Polonia între 1986 și 1997.
Acest model european asigura o certitudine juridică.
În cazul în care toate instanțele ordinare ar fi făcut acest lucru, ar fi rezultat interpretări ale legii fundamentale foarte diferite de la o instanță la alta.
Oarecum ar fi fost ce se întâmplă uneori în instanțele noastre.
Se punea și problema că erau atacate decizii ale legislatorilor aleși prin vot democratic.
Această critică putea fi minimizată dacă judecătorii constituționali sunt aleși sau numiți în mod democratic.
După cum se poate vedea din cele scrise până acum, prevederea legală că ÎCCJ poate ataca orice dorește la CCR este depășită și aproape singulară.
Caracterul nociv al acestei prevederi este amplificată de faptul că ÎCCJ (sau numai o parte a ÎCCJ), la fel ca și CSM, au o mentalitate de castă, precum poate și nostalgii pentru perioada de dinainte de 1989.
“ Ignoranța, trândăvia și viciul pot alcătui, uneori, singurele însușiri care îl califică pe un bun legiuitor. “ – Jonathan Swift
“ Curțile de justiție seamănă în general cu un tufiș, când oile cauta adăpost acolo, împotriva vremii rele, e sigur ca vor pierde o parte din lana lor. “ – Francis Bacon
“ Porumbul nu se poate aştepta la dreptate când judecătorii sunt găini. “ – proverb african
“ Judecătorii mănâncă miezul şi împricinaţii coaja nucii. “ – proverb românesc
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
