În ultimii ani, percepția publică asupra luptei anticorupție din România a suferit o transformare dramatică. Astăzi instituții precum DNA sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) par să fi intrat într-o fază de „hibernare strategică”, transmite comunitatea Declic. În acest context, petiția lansată de comunitatea Declic, intitulată „Fără gruparea Voineag-Florența la marile parchete”, nu este doar un manifest politic, ci un semnal de alarmă disperat al societății civile care vede cum independența justiției este tranzacționată în birouri închise, potrivit organizației civice.
Marius Voineag (șeful DNA) – al cărui mandat se va termina pe 30 martie în acest an și Alex Florența (Procurorul General) au devenit simbolurile unei noi ere în magistratură – una caracterizată, în viziunea criticilor, prin predictibilitate pentru politicieni și pasivitate în fața marii corupții, semnalează Declic. Pe măsură ce mandatele lor se apropie de final sau de o eventuală reînnoire/permutare pe funcții de adjuncți, întrebarea fundamentală rămâne: mai este justiția română un arbitru imparțial sau a devenit un instrument de conservare a status-quo-ului?
Marius Voineag, la cârma DNA, a fost adesea criticat pentru modul în care instituția a gestionat dosare sensibile. Criticii subliniază că, sub conducerea sa, DNA s-a concentrat mai degrabă pe „corupția mică” sau pe cazuri care nu deranjează nucleul dur al puterii politice. Mai mult, episoade precum clasarea unor dosare de răsunet sau modul în care au fost gestionate resursele umane din instituție au alimentat suspiciunea că DNA a fost „îmblânzită”.
De cealaltă parte, Alex Florența, în calitate de Procuror General, a fost acuzat de o atitudine defensivă. Într-o perioadă în care legile justiției au fost modificate pentru a slăbi autonomia procurorilor, vocea PÎCCJ a fost mai degrabă absentă sau conformistă. „Gruparea” celor doi este percepută ca un bloc monolit care asigură o protecție tacită sistemului politic, evitând conflictele directe care au caracterizat epocile anterioare ale justiției, potrivit Declic.
Recent, peisajul judiciar a fost zdruncinat de vestea că atât Voineag, cât și Florența, deși nu mai candidează pentru posturile de plini, și-au depus candidaturile pentru funcții de adjuncți (Voineag la PÎCCJ, Florența la DIICOT). Această mișcare este interpretată de semnatarii petiției Declic ca o încercare de a perpetua influența „grupării” prin alte pârghii.
Argumentele petiției Declic
Petiția Declic sintetizează nemulțumirile a zeci de mii de cetățeni, susține organizația civică. Principalele argumente invocate vizează:
- Blocarea dosarelor de corupție: Se invocă o rată scăzută a trimiterilor în judecată în cazuri de mare corupție și prescripția unor fapte din cauza modului lent în care s-au desfășurat anchetele sub actuala conducere.
- Subordonarea politică mascată: Procedura de numire, care depinde direct de ministrul Justiției și de Președinte, este văzută ca un filtru de loialitate. Petiția susține că Voineag și Florența au fost selectați tocmai pentru că nu reprezintă un pericol pentru actuala coaliție de guvernare.
- Efectul de „descurajare” asupra procurorilor onești: Societatea civilă atrage atenția că, sub actuala conducere, procurorii curajoși din sistem se simt izolați sau sunt îndepărtați din dosarele cheie, fiind înlocuiți cu oameni „de încredere” ai conducerii.
- Eșecul în reforma Serviciului de Anchete Speciale: Deși SIIJ a fost formal desființat, mecanismul actual de anchetare a magistraților (integrat în parchetele obișnuite, sub supravegherea conducerii centrale) este considerat la fel de ineficient și controlabil politic.
Impactul asupra statului de drept și relația cu UE
România a ieșit recent de sub monitorizarea MCV, însă rapoartele privind statul de drept (Rule of Law) ale Comisiei Europene continuă să ridice semne de întrebare cu privire la independența procurorilor. O justiție condusă de o grupare percepută ca fiind aservită politicului riscă să atragă noi sancțiuni sau, mai grav, suspendarea fondurilor europene condiționate de respectarea statului de drept, avertizează Declic.
Petiția Declic funcționează ca o formă de „audit civic”. Într-o democrație sănătoasă, legitimitatea unui procuror-șef nu vine doar din decretul de numire, ci și din încrederea publicului că acesta va acționa în interesul legii, nu al partidului care l-a propulsat. Când această încredere se prăbușește, instituția însăși își pierde autoritatea morală.
Semnarea petiției este un apel către noul Președinte și către noul Ministru al Justiției să asculte nu doar partidele, ci și strada. Fără o reformă reală la vârful parchetelor, „România educată” sau „România fără corupție” vor rămâne doar sloganuri goale pe afișele electorale, în timp ce în realitate, dosarele se vor prăfui în sertare sub supravegherea atentă a aceleiași „grupări”, transmite organizația civică.
Petiția Declic este disponibilă AICI.
(FOTO: Eigenia Pasca / AGERPRES FOTO)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
