Dezvăluirile documentarului „Justiție capturată” au readus în prim-plan o realitate pe care unii magistrați o semnalau de ani buni: fisurile structurale ale unui sistem care riscă să își piardă rostul fundamental – acela de a proteja cetățeanul și de a apăra statul de drept.
Reacțiile instituționale de după apariția filmului au agravat însă tensiunea. În locul unui mesaj de responsabilitate și transparență, conferința de presă a Curții de Apel București a lăsat impresia unei instituții defensive, iritate, tentate să culpabilizeze critici și să minimizeze acuzații.
Am stat de vorbă cu Cristi Danileț, fost judecător și fost membru CSM, una dintre vocile critice cele mai articulate la adresa sistemului juridic. Reacția lui după conferința de presă a reprezentanților Curții de Apel București a fost: în locul unui mesaj lucid despre investigarea lor, publicul a primit o demonstrație a vulnerabilităților pe care documentarul tocmai le făcuse vizibile.
Cristi Danileț, în prezent lector universitar, semnalează contrastul dintre așteptări și realitate: „Într-o conferință de presă instituțională te aștepți să vezi comportament ireproșabil, limbaj pe înțelesul oamenilor, asumare. Aș fi vrut să aud că aspectele grave semnalate vor fi verificate. Din păcate… a fost cu totul altceva.”
Diagnosticul pe care îl conturează Danileț este sever: Justiția a fost vulnerabilizată nu doar prin cazuri izolate, ci prin mecanisme care au migrat din zona excepțiilor către rutină. Dosare direcționate preferențial, presiuni asupra procurorilor, delegări și detașări cu dedicație, redeschideri controversate ale unor dosare penale, anchete disciplinare folosite pentru intimidare și, mai grav decât orice, dispariția totală a dosarelor privind corupția magistraților.
Pentru prima dată în mulți ani, anticorupția judiciară pare o instituție golită de conținut, într-un moment în care societatea avea nevoie ca ea să fie mai activă ca oricând: „Dacă în vremea când Kovesi conducea DNA erau 10-15 investigații penale pentru problemele din justiție, de vreo patru-cinci ani încoace nu mai e niciuna, deși s-au înființat și reînființat alte structuri care ar trebui să se ocupe de anticorupția judiciară, ele nu funcționează!”, precizează el.
În această atmosferă, Danileț a recurs la apeluri publice către premier și președintele României cerând acțiune fermă, nu declarații de circumstanță: reforma Ministerului Justiției, revitalizarea instrumentelor anticorupție, anchete disciplinare și penale acolo unde documentarul a arătat posibile abateri, resetarea unui CSM care nu mai este perceput ca garant al independenței – toate compun un set de măsuri ce devin urgente.
„Criza nu mai poate fi tratată ca o problemă internă a magistraților, pentru că efectele ei se reflectă direct în viața cetățenilor. În lipsa unor intervenții rapide”, avertizează Danileț, „Justiția riscă să devină previzibilă doar prin nedreptate.”
Ce poate face politicul: „Decideți că infracțiunile de coruptie nu se prescriu”
Responsabilitatea politică este și ea clar delimitată. Președintele ar putea să convoace CSM și să conducă ședințele în care se discută criza, Guvernul trebuie să își asume schimbări drastice de personal și de viziune, iar Parlamentul este obligat să corecteze cadrul legislativ care a permis aceste derive.
„Schimbați-l pe ministrul Justiției, nu are nicio treabă cu administrarea justiției, e doar un avocat de provincie devenit cunoscut pe spatele unui politician din Craiova și atât!”, spune fostul magistrat.
„I-am propus într-o scrisoare deschisă, premierului României, următorul lucru: decideți că infracțiunile de corupție nu se prescriu, așa cum s-a procedat în cazul omorurilor și al violurilor și veți rezolva problema banilor pentru români. Să știți că nu cazurile de dosare minore dau sentimental acesta de neîncredere în justiție la nivel de țară, ci marile dosarelor penale, infractorii de care a aflat toată lumea și pe care-i vedem scăpați”, mai spune Danileț.
În viziunea fostului judecător, aceste fenomene au un efect devastator: „Nu e drept ca din cauza accidentelor din justiție să sufere întreg corpul profesional.”
Pentru magistrații corecți – majoritatea, spune Danileț – astfel de gesturi ar însemna o garanție minimă că lupta lor internă nu este zadarnică.
„Cred că salvarea justiției depinde tot de curajul magistraților și sunt foarte mulți magistrați corecți, buni profesioniști, majoritatea sunt așa. Dar dacă toată cariera ta depinde de CSM și de cum ești văzut în sistem, te temi, Însă eu spun că trebuie să îți asumi și riscuri, eu mi-am asumat”, a mărturisit el în cadrul dialogului nostru pentru PRESSHub.
L-am întrebat pe Danileț de unde ar trebui început, care este componenta esențială pentru o reformă reală. Pe lângă acțiunea instituțiilor, Danileț spune că speranțele reale vin de la societatea civilă care poate să pună presiune constantă pe instituții, și asta poate să ducă la schimbare.
Curajul iepurașului sau cum educația juridică poate fi o soluție
Închiderea cercului vine însă dintr-o altă direcție, aparent mai îndepărtată de scandalul momentului: educația juridică. În realitate, tocmai aici se află antidotul pe termen lung. Danileț, fondator al proiectului „Vedem Just”, vorbește despre nevoia ca noile generații să înțeleagă sensul regulilor, al drepturilor și al responsabilităților înainte ca viața să îi confrunte cu situații-limită.
Mii de copii participă anual la lecții ținute de magistrați și avocați, vizitează tribunale, parcurg manuale adaptate pe înțelesul lor sau folosesc aplicația Legendar, un instrument care traduce legislația în limbaj accesibil. Iar proiecte precum „Dreptate pentru iepuraș” transformă valorile justiției în povești prin care cei mici învață ce înseamnă respectul, echitatea și comunitatea.
Într-un paradox aparent, tocmai acest ultim nivel- al educației civice și juridice – poate repara ceea ce instituțiile ezită să recunoască.
Dacă reforma de la vârf se mișcă greu, formarea copiilor într-un spirit al dreptății poate reconstitui, în timp, fundamentul moral pe care se sprijină statul de drept. Iar poate cea mai importantă lecție rămâne aceea că justiția nu este doar un ansamblu de proceduri, ci un contract social care trebuie înțeles și apărat de la cele mai fragede vârste.
Trei măsuri urgente: de la asumare politică la curaj profesional
1. Schimbarea conducerii politice și administrative a Ministerului Justiției – considerată incapabilă să gestioneze criza. 2. Eliminarea imunităților de facto prin redefinirea politicilor anticorupție, inclusiv soluții radicale precum imprescriptibilitatea infracțiunilor de corupție. 3. Declanșarea urgentă de anchete disciplinare și penale în cazul disfuncționalităților semnalate în documentar și în mărturiile magistraților.
Pentru Danileț, esențial este „curajul magistraților”: cei corecți sunt majoritatea, dar mulți se tem pentru carieră într-un sistem „sufocant”.
Lucrează în presă de peste 25 de ani, timp în care s-a specializat în reportajul social. Ruxandra Hurezean a absolvit Facultatea de Filosofie din Cluj-Napoca, cu specializarea Sociologie.
A condus redacții și a contribuit la înființarea de publicații, lucrând atât pentru presa locală, cât și cea națională. Este autoarea a cinci volume de reportaje și proză scurtă.
A fost premiată în mai multe rânduri de către Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj și a primit „Premiul Mass-Media” al Ambasadei Germaniei la București pentru reportajele privind istoria și prezentul minorității germane din România.
