METAMORFOZA
de Franz Kafka
traducere colectivă
DURATA: 2h 10′ (fără pauză)
DATA PREMIEREI: 22 și 23 noiembrie 2025
*spectacol fără lavaliere
Teatrul EXCELSIOR anunță o nouă producție-eveniment: „Metamorfoza” de Franz Kafka, în regia celebrului Yuri Kordonsky, unul dintre cei mai influenți și apreciați regizori contemporani, multiplu laureat UNITER și profesor de regie la prestigioasa Yale School of Drama.
Primele reprezentații, care vor avea loc în 22 și 23 noiembrie, respectiv 19, 20 și 21 decembrie 2025, de la ora 19:00 (și o reprezentație în matineu, de la ora 11:00, în 21 decembrie), sunt deja SOLD OUT.
Martor la avanpremieră, Ada Maria Ichim a consemnat:
În această toamnă avem bucuria de a vedea din nou pe scena unui teatru din București un spectacol în montarea lui Yuri Kordonsky. Elev al lui Lev Dodin, Kordonsky a montat mult la Teatrul Bulandra, aducând publicului „Crimă și pedeapsă”, după Dostoievski, cu premiera în 2007, dar reluat în 2024, remarcabilul „Sorry”, de Aleksandr Galin, cu Mariana Mihuț și Ion Caramitru, „Unchiul Vania” de A. P. Cehov, cu un magistral Horațiu Mălăele în rolul titular, „Îngropați-mă pe după plintă”, după Pavel Snaev, cu aceeași Mariana Mihuț, alături de fermecător versatilul Marian Râlea, întruparea copilului de opt ani. Paleta regizorală cuprinde candoare, emoție, inteligență, empatie profundă, culori pe care le găsim și în această nouă montare de pe micuța scenă a Teatrului Excelsior, după „Metamorfoza” de Franz Kafka.
Nuvela, scrisă în 2012, (publicată în 2015) vorbește despre transformarea bruscă a lui Gregor Samsa în gândac. Ce provocare scenică! Kordonsky, care semnează și dramatizarea textului, urmărește fidel narațiunea, etapă cu etapă și introduce fragmente din textul lui Kafka, îngăduind personajelor să vorbească la persoana a treia despre ele însele, într-un dialog polifonic, fără a cădea în livresc (descrierile-citate sunt scurte). Această modalitate de a parcurge textul și din perspectiva (multiplicată) a naratorului cu o multitudine de voci, fiecare povestindu-se pe sine. Deși ritmul și dinamica relațiilor dintre personaje sunt relativ încetinite de acest strat de distanțare, dedublarea creează, surprinzător, o apropriere a publicului de personaj, un plus de empatie și, concentrându-se aproape exclusiv pe descrierea acțiunilor, nu sună artificial sau redundant.
Kordonsky reia unele dintre conceptele regizorale ale dramatizării romanului dostoievskian „Crimă și pedeapsă”, cărora, însă le dă noi valențe. Și acolo publicul, așezat pe cele patru laturi ale unei încăperi cu pereți albi, putea urmări fragmentat acțiunea prin ferestre, ziduri decupate sau uși. În „Metamorfoze”, decorul creat de Oana Micu este o încăpere închisă pe trei laturi și tavan, pe care publicul, datorită scenei rotative, o poate privi din toate unghiurile. Încăperea este de un gri luminos. Are un zid din ochiuri de geam pe care cade ploaia și prin care se străvede lumina galbenă a felinarelor din stradă. Alte trei ferestre sparg al doilea zid, iar in al treilea există o ușă, modalitate de a comunica cu restul casei.
O explozia-implozie a reprezentării personajului e prezentă și aici, Raskolnikovul din „Crimă și pedeapsă „era împărțit în trei. Gregor Samsa (Marius Turdeanu) se transformă și devine unul prin trei (Matei Arvunescu și Alex Popa) de îndată ce îmbracă neagra haină/carapace. Șase brațe, șase picioare, trei corpuri care se adună, se răspândesc, se strecoară, se cațără într-o multiplicitate sugestivă. Corelația lor este și una fizică. Se adună și se despart, se relevă sau se ascund creând noi ritmuri. Lor li se adaugă Dan Pughineanu și Mircea Alexandru Băluță, amplificând oroarea metamorfozei, cu extra brațe, capete, picioare.
Regizorul are abilitatea extraordinară de a construi în spectacolele sale personaje viabile, vii care asimilează cu un firesc neobișnuit realitatea coșmărescă. Cine poate uita subsolul clănțănitor din „Sorry” sau spațiul degradat al apartamentului din „Îngropați-mă pe după plintă” unde pulsează atâta umanitate! În „Metamorfoza” atmosfera este întunecată, dar nu apăsătoare, căci, deși destinul lui Gregor Samsa este tragic, el nu este sumbru. Kordonsky păstrează distanța și urmărește mai mult felul (redus) în care această oroare afectează viețile din jur. Emoția, sentimentele sunt mai reținute, dar la fel de nuanțate: Tatăl (Bogdan Nechifor) – rigid inițial, își descoperă un rol nou în uniformă, Mama (Mihaela Trofimov) – o zbatere între acceptare și repulsie bine dozată, Grete (Oana Predescu) – poartă cu gravitate a doua metamorfoză a textului: transformarea din soră iubitoare, care încearcă să accepte realitatea cea nouă a fratelui ei, în cea care impune luarea deciziei finale. Cei trei chiriași (Dan Clucinschi, Dragoș Spahiu, Ovidiu Ușat) aduc o binevenită scenă comică, pigmentată cu un pic de ridicol, o undă de lirism și un dram de tensiune, căci știm exact ce vor descoperi aceștia când se vor întâlni cu Gregor, chiar în mijlocul recitalului de vioară al Gretei.
Universul locuinței familiei Samsa se completează cu un extrem de detaliat univers sonor (sound design ANDREI DOBOȘ), care ne invită să ne aplecăm urechea până la podea, schimbând perspectiva bipedă cu cea a … gândacului.
Lumina (lighting design CRISTIAN ȘIMON) contribuie discret și integrat la jocul de planuri, generează transparențe și siluete, construiește inteligent relația dintre spații, transformându-ne fie spectatori ai cotidianului din avanscenă, unde viața continuă netulburată, fie în martori care privesc prin fantele ferestrelor înguste la o zbatere inaccesibilă. Soluția scenografică a zidului din ochiuri de geam stabilește o relație interior exterior și generează soluții plastice sugestive, precum multiplicitatea lui Gregor, prizonier în propria cameră și, mai târziu, superba sa transformare finală, care nasc tensiuni și imagini care persistă în memoria retinei.
Kordonsky schimbă dinamica claustrofobic kafkiană și ne invită la o explorare prin intermediul spațiilor și al perspectivelor multiple, o preumblare între realități, o evoluție a cărei finalitate este, totuși, o sugestie a unui zbor.
PS. Deoarece arta actorului și-a pierdut, prin introducerea lavalierelor, forța și intimitatea, voi menționa la fiecare cronică dacă este sau nu spectacol cu lavaliere.
PPS. În loc de stele, îmi propun să dau alte modalități de ierarhizare – METAMORFOZA lui Yuri Kordonsky merită 4 pahare de vin roșu (din 5).
Nuvela celebră a lui Kafka, Metamorfoza, te lovește ca o palmă peste față. Un bărbat se trezește transformat într-o insectă. Mai exact, într-o larvă de Chrysopa perla, o insectă din familia Chrysopidae și subfamilia Chrysopinae. Fără explicație. Fără scăpare. Brutal. Absurd. Gregor Samsa, fiu exemplar și comis-voiajor de încredere, devine peste noapte un corp de neatins. Familia lui, speriată la început, îl șterge treptat, în tăcere, din propria viață, în timp ce, dincolo de fereastră, lumea își vede de drum, nepăsătoare. La fel ca noi, în fiecare dimineață, Gregor se trezește într-o lume în care podelele se clatină, pereții se sfărâmă, ușile nu se mai deschid, iar tăcerea se întinde ca o boală. Și rămâne prins, ca și noi, între cine credea că este și cine se teme că a devenit. Versiunea noastră a Metamorfozei nu e despre o insectă, ci despre fiecare dintre noi. Despre cum frumusețea și cruzimea, dragostea și dezgustul, ruptura și armonia pot trăi împreună în orice familie, în orice casă, în orice lume. Kafka lasă această rană deschisă. Noi o păstrăm la fel. Un bărbat se trezește transformat într-o insectă, o larvă de Chrysopa perla. Lumea nu observă: e frântă, indiferentă, ternă. Și totuși, undeva, ascunsă în toate astea, se naște o frumusețe fragilă. Pentru că nicio metamorfoză nu e completă până nu-și întregește ciclul. Metamorfoza lui Kafka nu e o metaforă. E o oglindă. Așa cum spunea Nabokov: fiecare om are aripi – dacă ar ști doar cum să le deschidă…
”(Yuri Kordonsky)
DISTRIBUȚIA
Gregor: MARIUS TURDEANU, MATEI ARVUNESCU, ALEX POPA, DAN PUGHINEANU, MIRCEA ALEXANDRU BĂLUȚĂ. Grete: OANA PREDESCU. Mama: MIHAELA TROFIMOV. Tatăl: BOGDAN NECHIFOR. Servitoarea: DANA MARINECI. Administratorul-șef: MIHAI MITREA. Primul chiriaș: DAN CLUCINSCHI. Al doilea chiriaș: DRAGOȘ SPAHIU. Al treilea chiriaș: OVIDIU UȘVAT. ECHIPA DE CREAȚIE: regia și adaptarea: YURI KORDONSKY, scenografia: OANA MICU, lighting design: CRISTIAN ȘIMON, sound design: ANDREI DOBOȘ, asistenți regie: VASEA BLOHAT, ȘERBAN SUCIU, asistent scenografie: MIRUNA RĂDULESCU, producător delegat: CAMELIA MOROIANU.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
