Lăudătorii sistemului judiciar: delegați în funcții de conducere și magistrați din cercul CSM

Data:

Judecătorii care au cerut să fie preluați „din benzinării” de către președintele Nicușor Dan de teamă să nu fie văzuți de colegi, cei care nu au avut nimic de criticat în legătură cu sistemul judiciar sunt șefii delegați pe funcții de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit, în urmă cu șase zile, cu trei grupe de magistrați, pentru a discuta problemele din sistem, în special cazul dosarele din penal care se prescriu. Primul grup a fost al magistraților care și-au asumat identitatea, iar discuțiile și soluțiile au fost transmise în direct, al doilea grup a fost al magistraților care nu au dorit a fi înregistrați, dar care și ei au propus o serie de soluții pentru a îmbunătăți performanțele sistemului și al treilea grup, care a susținut că mai nimic nu ar trebui schimbat în sistemul judiciar, lucrurile fiind aproape perfecte.

Din informațiile PRESShub, din acest al treilea grup a făcut parte Bogdan Mateescu (foto), până de curând secretar general al Ministerului Justiției din partea PNL și, în prezent, inspector judiciar.

Citește și: BREAKING CCR a amânat din nou decizia privind pensiile speciale ale magistraților

Șefii promovați de CSM prin delegări succesive

Potrivit surselor noastre noastre, Mateescu a fost însoțit de alți 18 judecători: Laura Bratu de la Tribunalul Ilfov, Andreea Ionescu, Florin Potcoavă, Corina Dumitru, Corina Tudor, Georgeana Viorel, Claudia Gurău, Florina Claudia Prilogan, de la Curtea de Apel București, Ștefan Lucaciuc de la instanța supremă, Bogdan Pănoiu și Teodor Gruia Streinu de la Tribunalul București, Silviu Bădele de la Judecătoria Craiova, Alexandra Stănescu de la Judecătoria Cornetu, Cristina Mihăilescu de la Judecătoria Avrig, Melania Puzdrea de la Judecătoria Târgu Jiu, Sorin Vernea de la Tribunalul Teleorman, Alexandru Badea de la Judecătoria Ploiești și George Păduraru, de la Judecătoria Sector 5.

Cei mai mulți dintre lăudătorii sistemului judiciar sunt delegați sau detașați pe funcții de conducere de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), binefacere care vine automat cu o creștere de salariu consistentă. Este cazul Roxanei Cristina Mihăilescu, delegată șefă a Judecătoriei Avrig în mai multe rânduri, ultima dată în noiembrie 2025, deși legea spune că o delegare nu poate depăși 6 luni într-un an.

Multiplu delegată vicepreședinte a Judecătoriei Târgu Jiu este și Melania Puzdrea, ultima delegare ca vice a Secției pentru Judecători din CSM fiind din data de 11 ianuarie 2025. Din iulie 2025 ea a fost „unsă” președintă a instanței.

Laura Irina Bratu a fost adusă de la Craiova direct vicepreședinte la Tribunalul Ilfov. Din iunie 2025 a fost delegată de CSM președinte de instanță, votul în secție fiind luat cu 6 la 2.

Bogdan Liviu Pănoiu a fost delegat din august anul trecut de mai multe ori de CSM ca președinte al Secției penale a Judecătoriei Sector 2, iar din acest an a promovat la Tribunalul București.

Sorin Alexandru Vernea este judecător la Judecătoria Sector 2 și, din decembrie 2024, este delegat de CSM vicepreședinte al Tribunalului Teleorman, funcție de conducere.

Citește și: STUDIU. De ce votul „NU” la referendumul din 2024 explică alegerile parlamentare din 2025 din Republica Moldova

Alți șefi uitați în delegări succesive

Silviu Gabriel Bădele de la Judecătoria Craiova este delegat din 2023 șef al Secției Penale a judecătoriei, deși legea spune că durata delegărilor nu poate depăși 6 luni într-un an. În iulie 2025 a mai primit o aprobare din partea CSM pentru altă jumătate de an ca șef.

Alexandra Mihaela Stănescu era în iunie 2024 judecător la Judecătoria Sector 1 până când CSM a delegat-o președintă a Judecătoriei Videle. Un an mai târziu este președinta Judecătoriei Cornetu.  

În octombrie 2025, Marius Alexandru Badea era delegat de Secția pentru judecători a CSM pentru 6 luni ca vipreședinte al Judecătoriei Ploiești. El ocupă această funcție din aprilie 2025.

George Cristian Păduraru este în prezent președintele Judecătoriei Sector 5. În 2021, președintele Curții de Apel București cerea CSM ca Lucaciuc să fie numit șef al Secției penale a Judecătoriei S5. Cererea a fost aprobată pentru o perioadă de 3 ani, chiar de președintele CSM de atunci, Bogdan Mateescu.

Ștefan Ioan Lucaciuc a promovat de la Curtea de Apel Timișoara în 2023 la instanța supremă, în urma unui interviu organizat în fața Secției pentru judecători a CSM.

Liliana Arsenie, alături de vicepreședinții CAB Adomniței și Tudor
Liliana Arsenie, alături de vicepreședinții CAB Adomniței și Tudor.

Judecătorii Curții de Apel București (CAB) care au participat la discuțiile de la Cotroceni sunt din anturajul conducerii instanței asigurată de Liana Arsenie, ori a vicepreședintelor Sabina Adomniței sau Ionela Tudor.

Florin Potcoavă Mihai este delegat de CSM de la Judecătoria Sector 4 la CAB, Andreea Ionescu este o apropiată a vicepreședintei Sabina Adomniței, Corina Dumitru era transferată de CSM, în martie 2023, de la Judecătoria Sectorului 1 la Tribunalul București, iar Ana Corina Tudor a fost transferată de la Tribunalul București la CAB în aprilie 2023.

În mai 2025, președinta CAB, Liana Arsenie, cerea CSM să o numească pe Georgeana Viorel în funcția de preşedinte al Secţiei a IX-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, lucru care s-a și întâmplat.

Claudia Ionela Gurău este preşedinte cu delegare al Secţiei a V-a civilă a CAB. În martie 2025, conducerea instanței a cerut CSM prelungirea delegării cu 6 luni pentru Gurău, cerere aprobată de Consiliu.

Președintele Nicușor Dan a declarat duminică, 21 decembrie, că sunt „extrem de puțini” magistrați care și-au exprimat dorința de a veni la Cotroceni pentru discuții privind problemele din justiție. Principalul motiv ar fi frica de repercusiuni. Unii magistrați ar fi solicitat să nu se intersecteze cu alți colegi, sau chiar să fie preluați din benzinării, de teama de a nu fi descoperiți de alți magistrați.

Citește și: Analiză | Imposibila Armată Europeană. Limitele politice ale apărării europene

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din anul 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției. Mai colaborează cu Europa Liberă România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

BREAKING CCR a amânat din nou decizia privind pensiile speciale ale magistraților

Judecătorii Curții Constituționale s-au întrunit duminică, de la ora...

A murit actrița franceză Brigitte Bardot

Brigitte Bardot, legendara actriță franceză, sex simbol al anilor...

Analiză | Imposibila Armată Europeană. Limitele politice ale apărării europene

Europa vorbește tot mai des despre securitate, autonomie și...

Doi pacienți cu arsuri grave, transportați cu o aeronavă a Forțelor Aeriene Române la Bruxelles

O aeronavă Forțelor Aeriene Române a decolat sâmbătă pentru...