Un proiect de lege depus la Senat – B708/2025, inițiativă care rescrie regulile pentru exercitarea profesiei de psiholog și pentru funcționarea Colegiului Psihologilor – a stârnit reacții vehemente din partea unor psihologi și psihoterapeuți, dar și dinspre zona politică. Criticii spun că textul ar putea transforma terapia într-un serviciu mai greu de accesat, printr-un traseu birocratic mai costisitor și prin concentrarea puterii de reglementare într-o singură structură profesională.
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, afirmă că „terapia nu e un moft” și că proiectul ar transmite, în practică, ideea că sprijinul psihologic devine un privilegiu. În mesajul său, el cere retragerea inițiativei și spune că legea ar introduce filtre care „nu pot evalua psihoterapia reală”, ar da „puteri uriașe” unei structuri fără suficiente mecanisme de control (Colegiul Psihologilor) și ar pune sub semnul întrebării diplome și drepturi obținute legal. Ștefănuță mai anunță că discută cu psihologi din mai multe orașe și că intenționează să ridice tema în dialog cu Ministerul Sănătății.
Citește și: Poate președintele Nicușor Dan numi șefii serviciilor ca Traian Băsescu?
În paralel, criticile din interiorul breslei merg pe două direcții: suprapuneri cu legislația existentă și risc de „închidere” a profesiei. Psihologul și psihoterapeutul Corina Cucui susține că proiectul dublează norme deja în vigoare: de la prevederi care ar putea intra în zona infracțiunii de exercitare fără drept (reglementată deja în Codul penal), până la chestiuni de vechime și contribuții, care țin de legislația muncii și a pensiilor. Ea contestă și ideea ca o structură profesională să decidă ce programe de master sunt „recunoscute”, subliniind că acestea sunt, în principiu, acreditate de stat prin mecanismele din educație. În plus, Cucui critică extinderea spre alte specializări care, în opinia ei, nu au fost parte din tradiția marilor școli de psihoterapie.
Un alt fir de dispută pornește de la efectele practice ale noilor reguli. În documente de poziție și reacții publice, apare acuzația că proiectul ar putea crea o „breaslă închisă” și ar consolida un „monopol profesional excesiv”, tocmai prin condiționări administrative și criterii care ar favoriza trasee profesionale mai scumpe sau mai greu de parcurs. În această logică, criticii spun că experiența ar ajunge să fie recunoscută mai ales prin prisma veniturilor declarate, iar examenele standardizate ar funcționa ca un filtru formal greu de împăcat cu munca terapeutică din cabinet.
Pe fondul acestor critici, psihoterapeutul Iulia Soare mută discuția dincolo de textul proiectului și o leagă de blocaje mai vechi între instituții. Ea argumentează că simpla retragere a inițiativei nu rezolvă problema de fond, invocând degradarea infrastructurii de predare a psihologiei în școală și decizii administrative care, în timp, au redus prezența psihologilor în sistemul educațional. Soare vorbește despre nevoia de colaborare reală între ministere și Colegiul Psihologilor și susține că lipsa acestor soluții comune se vede în acumularea unor vulnerabilități sociale pe care sistemul nu reușește să le gestioneze.
În centrul controverselor rămân, însă, câteva puncte tehnice ale proiectului: rolul extins al Colegiului în autorizare și reglementare, plus măsurile tranzitorii care pot produce efecte directe asupra dreptului de liberă practică. Criticii spun că formulările privind caracterul obligatoriu al reglementărilor Colegiului și termenele de conformare pot pune presiune pe profesioniștii deja atestați, iar sancțiunile prevăzute – inclusiv pierderea dreptului de practică în anumite situații – sunt disproporționate.
Inițiativa se află în procedura parlamentară, iar amploarea reacțiilor sugerează că dezbaterea nu va rămâne una de nișă: miza, spun cei care contestă proiectul, este dacă reforma va crește calitatea și încrederea în profesie sau, dimpotrivă, va ridica bariere care se vor vedea direct în accesul oamenilor la terapie.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO)
