În 6 noiembrie 2024 Corneliu N. Vaida, revoluționar din Timișoara, a depus la poliția locală o sesizare:
„În cursul zilei de 5 octombrie 2024 am constatat că în magazinul de suveniruri aflat pe strada Alba Iulia nr. 3 sunt puse în vânzare mai multe obiecte care reproduc chipurile foștilor dictatori Elena Ceaușescu și Nicolae Ceaușescu, pecum și însemne ale României comuniste.Ținând cont că cei sus menționați au fost condamnați și executați ca urmare a unei condamnari definitive pentru genocid și crime împotriva umanității de catre Tribunalul Militar Extraordinar și publicat in M.O. în data de 26 decembrie 1989 …vă solicit punerea în aplicare deîndată a prevederilor OUG 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”.
Petiționarul cerea extinderea cercetării penale și asupra altor magazine din Timișoara care vând astfel de obiecte. Sesizarea a ajuns pe mâna procurorilor care s-au grăbit să dea NUP, fiindcă n-ar fi decât un nevinovat act comercial.

Nu doar legea a fost călcată în picioare, ci actul constituie și „o impietate” și „o bagatelizare a Revoluției”, cum îl numește revoluționarul. De aici încolo, liber la vânzare, deși nu sunt decât 36 de ani de când timișorenii aruncau portretele lui Ceaușescu de la balconul Operei și decupau stema comunistă de pe steag.

În octombrie 2025, Corneliu N.Vaida a pus pe pagina sa de Facebook o poză cu un întreg rastel de imagini ale Ceaușeștilor, steme RSR, PCR etc. văzute într-un mare mall din Timișoara. Și-a reținut cu greu indignarea, după cum ne-a mărturisit.
Vânzătorul magazinului de pe strada Alba Iulia se lăsase convins între timp să retragă din bun-simț obiectele cu efigia lui Ceaușescu.

A încercat o altă abordare: „În consecință, cer public administrației locale și județene emiterea unor hotărâri prin care să se interzică comercializarea de produse cu chipul ceaușeștilor, cu stema României comuniste și cu stema partidului comunist român” (grafia îi aparține, n.r.). Deocamdată nu există răspuns la această solicitare.
Cosmin Popa: „Noi nu avem o politică a memoriei”
PRESShub i-a cerut lui Cosmin Popa, istoric, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, prezent în Timișoara pentru a conferenția despre recitirea necesară a perioadei ceaușiste, un punct de vedere despre comerțul cu simboluri comuniste.
„Ar fi nedrept să începem cu acești oameni care comercializează efigii ale lui Nicolae Ceaușescu și ale Românei socialiste, deși alimentează nostalgia, atât timp cât n-am discutat serios despre acest trafic de prestigiu ceaușist care se petrece în instituțiile de stat… Noi nu avem o politică a memoriei”, ne-a declarat istoricul.

Într-o explicație mai amplă, Cosmin Popa recunoaște că acest tip de comerț alimentează nostalgia pro-comunistă ajunsă la cote îngrijorătoare în ultimele sondaje.
Sondajul INSCOP realizat în iulie 2025 la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), pe un eșantion de 1505 persoane, arată atitudinea pozitivă a unui mare număr de intervievați față de comunism și de Ceaușescu:
55,8% consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România;
66,2% cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România;
48,4% consideră că în comunism se trăia mai bine;
85,1% cred că mâncarea era mai sănătoasă în comunism;
66,4% afirmă că statul avea mai multă grijă de cetățean;
80,4% consideră că oamenii se ajutau mai mult unii pe alții;
77,2% consideră că, înainte de 89’, România era o țară mai bogată decât în prezent;
57,8% afirmă că în România există partide politice cu mesaje pro-comunism.

Printre cauzele analizate de sociologi se numără polarizarea între generații, cunoașterea selectivă a epocii comuniste cu accent pe aspectele considerate pozitive, educația și informația deficitare etc. „Nostalgia pentru comunism reflectă, mai degrabă, nemulțumiri legate de inegalități sociale, instabilitate economică și lipsa unei perspective optimiste pentru viitor, fiind un mecanism de compensare pentru problemele actuale”, conchid cercetătorii.
TikTok a amplificat toate aceste tendințe la care tinerii sunt mai expuși ca oricând. Un studiu publicat în noiembrie de IICCMER și semnat de Didona Goanță consemnează că 200 de postări care difuzează nostalgii pro-totalitare și idei extremiste au generat peste 130 milioane de vizualizări.
„Cifrele sunt doar vârful iceberg-ului într-un fenomen sistematic, coordonat și pus în aplicare prin ferme de troll și de boți”, atrage atenția institutul, pentru a sublinia amenințarea reală reprezentată de rețelele sociale.

Cercetătoarea IICCMER a identificat mai multe etape ale unei masive și sistematice strategii de influențare a publicului pe TikTok cu narative pro-comuniste ca portretizarea lui Ceaușescu drept erou și a României ca „suverane”, narative despre achitarea datoriei externe, industrie „înfloritoare” etc.
Prima etapă începând cu 2017 a apelat la emoția publicului și l-a expus unor imagini și secvențe video aparent fără ideologie. Spre sfârșitul anului 2021 au fost activate armatele de troll și de boți distribuind minim două postări pe zi în mod coordonat, spre a ajunge la un vârf de vizibilitate în anul alegerilor: „Postările acestor pagini au fost concentrate din start pe propagandă comunistă, promovând mesaje politice și ideologice de natură propagandistică. În 2022, activitatea a crescut lent, însă în 2023 s-a înregistrat o dinamică accelerată, culminând cu un spike semnificativ în perioada alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut”.
Strategia, care nu este străină de războiul hibrid purtat de Rusia în țara noastră, a trecut neobservată de autorități și, nefiind contracarată, a putut să se infiltreze în mintea tinerilor cărora aceste povești false, sau în cel mai bun caz incomplete, li s-au putut părea „cool”.
Citește și: Cultura tineretului din România în perioada comunismului
Lege este, nu-i voință
S-au făcut mari eforturi după 1989 ca să se legifereze interzicerea propagandei comuniste, mai ales că o formă nocivă de neocomunism pândea la colț. Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara a rămas doar un ideal, legea lustrației a eșuat, iar alte proiecte au fost uitate prin interstițiile oarbe ale parlamentului.
Abia în 2002 Ordonanța de Urgență 31 (OUG 31/2002) a impus câteva interdicții privind deopotrivă simboluri comuniste cât și cele promovate de Mișcarea legionară. OUG 31/2002 prevede interzicerea simbolurilor comuniste, fasciste, rasiste și xenofobe în România și pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani răspândirea, vânzarea, confecționarea, deținerea pentru difuzare, utilizarea lor în public.
Legea a fost completată și actualizată, numele ei complet fiind azi Ordonanță „privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”.
În Serbia cultul lui Slobodan Miloșevici e în floare, deși Serbia se consideră o democrație. În piața centrală sau în zona de promenadă a fortăreței Kalemegdan se vând obiecte care amestecă istorie comunistă și istorie fascistă, semn de confuzie identitară.

Nicolae și Elena Ceaușescu au fost condamnați pentru genocid. În 2014 s-a redefinit noțiunea de genocid în Codul Penal ca fiind „infracțiune contra umanității”. Cultul acestora se înscrie în definiția legii: „prin persoană vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război se înţelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război”.

Curtea Constituțională a respins recent sesizarea președintelui privind clarificarea unor aspecte ale legii.
IICCMER a atras atenția că este necesară o formă legislativă mai elaborată în ce privește simbolurile comuniste. Dar țara are alte priorități. Se vând deci tricouri cu simbolul „Secera și ciocanul”, cu figura lui Ceaușescu, cu însemne ale PCR și, ultima modă, cu însemne ale Uniunii Sovietice. Țările baltice au legi care interzic orice simbol legat de USSR.

Există mai multe state care interzic simboluri fasciste, ca Germania, sau comuniste, cum e Coreea de Sud sau Indonezia. Din 2015 în Ucraina funcționează o lege care interzice simboluri comuniste și naziste. Dimpotrivă, China comunistă încurajează vehicularea unor figuri considerate „istorice” cum este Mao.

Simbolurile legionare sunt sistematic folosite în România pentru a adânci discordia din societate, iar susținătorii „suveraniștilor” sunt tot mai agresivi nu doar pe rețelele sociale, ci adesea și în forul public. După serii de blesteme și imprecații la adresa celor considerați „sorosiști”, „progresiști”, „șobolani”, „satane LGBT” etc., totul se încheie cu un evlavios „Doamne ajută!”.
Autoritățile responsabile cu aplicarea legii în România nu doar că nu sancționează comerțul cu efigia Ceușeștilor, dar întorc capul și la numeroasele acte de promovare a legionarismului de către partidele autointitulate „suveraniste”: salutul legionar, drapele, portretele unor legionari, uniforme, insigne, cântece, toate au fost prezente în spațiul public, fără consecințe. Astfel, scopul legii și anume „prevenirea şi combaterea incitării la ură naţională, rasială sau religioasă, la discriminare şi la săvârşirea de infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război” a fost ratat.
Vila Ceaușescu din Primăverii sporește propaganda
Unul dintre obiectivele turistice promovate în Capitală este vila din Cartierul Primăverii, fostă reședință a familiei Ceaușescu între 1965-1989. Cum este însă prezentat acest loc ține mai mult de prejudecățile ghizilor și ale proprietarului, care este statul român prin RAPPS, decât de un concept bine fixat.
Deși scopul inițial al deschiderii pentru vizitatori în 2016 a vilei era de a ilustra discrepanțele dintre viața cotidiană a românilor și luxul pe care și-l permiteau membrii familiei dictatorului, azi nu e clar care este mesajul.

Vorbind despre „traficul de prestigiu al comunismului” din instituțiile de stat românești, istoricul Cosmin Popa a declarat pentru PRESShub că „cel mai bun exemplu este vila din cartierul Primăverii a lui Ceaușescu, care este sub autoritatea RAPPS, adică a statului. Acolo concepția livrată este că e casa unui om, a unei familii cu care nu e nimic în neregulă, fără o explicație critică la viața lui Ceaușescu față de standardul scăzut de viață a poporului. Iar magazinul este un altar al ceaușismului”.
Diverse soiuri de vin cu etichete „Ceaușescu Mansion”, obiecte inscripționate cu imagini ale Ceaușeștilor, sunt la vânzare în Souvenir shop-ul vilei. Ghizii sunt mai degrabă apatici, după cum reiese din impresiile vizitatorilor de pe site.

„Ce mi s-a părut un pic dezamăgitor e că nu prea sunt informații despre cine au fost oamenii ăștia – cei foarte tineri (sau străinii) nu vor înțelege nimic, pentru că e doar o expoziție de mobilier și obiecte”, scrie un vizitator pe blogul „100 de călătorii”.
Un turist londonez comentează în mai 2025 că ghidul nu face nimic altceva decât să descrie fiecare încăpere, ceea ce se putea citi pe inscripții și fără ghid. Iar un vizitator din Eindhoven e dezamăgit de tur în iulie 2025 fiindcă nu a aflat mare lucru despre regim.

(poza 14 Casa Ceaușescu) foto: Site Casa Ceaușescu
Istoricul Radu Preda avertiza încă de la deschidere că „Palatul Primăverii nu trebuie să devină loc de pelerinaj, ocazie de a prezenta «faţa umană» a cuplului Ceauşescu, pretext subtil de a relativiza figurile a două persoane care au patronat o dramă naţională din care ne refacem cu atâta greutate. Iată de ce dimensiunea muzeală trebuie să devină treptat dominantă, viitorul Muzeu al Crimelor Comunismului în România putând avea în fosta casă locuită de Ceauşeşti o secţie dedicată discrepanţei dintre teoria comunistă şi realitatea socială, dintre propagandă şi adevăr”.
Tocmai acest risc nu a fost evitat. De pe site-ul obiectivului aflăm că există numeroase oportunități de team-building, petreceri private, aniversări, garden party. Înțelegem necesitatea de a produce bani pentru întreținerea vilei, dar bagatelizarea unei istorii dramatice, încheiate cu sute de victime dornice de libertate, nu este adecvată.
Cosmin Popa a cerut IICCMER să dezvolte un concept muzeal mai potrivit și să îl propună proprietarului. Reacția RAPPS a fost „sigur că suntem de acord, o să facem o comisie…”.
Citește și: Securitatea și Frica (documentar radio)
Fața AUR-ită a ignoranței
Zilele acestea un scandal provocat de naistul Nicolae Voiculeț a implicat Filarmonica Banatul din Timișoara. Naistul nu figurează în programul de colinde pregătit de filarmonică pentru 19 decembrie 2025, nici nu a fost întrebat de ceva, însă a prins din zbor un zvon că direcțiunea artistică a cerut scoaterea din program a unor colinde pe versurile legionarului Radu Gyr.
Radu Gyr a fost un fruntaș legionar condamnat în anii ’50 pentru „crima de insurecție armată” asimilată crimelor de război, dar și împotriva regimului comunist. Actele sale antisemite pe vremea când era ministru al Educației, Artelor și Cultelor în perioada Statului Național-Legionar au fost consemnate de Institutul Elie Wiesel. A fost reabilitat în 2010 la cererea fiicei sale.
OUG 31/2002 completată prevede interzicerea „promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război”.
Orice instituție de cultură – filarmonică, teatru, operă, cinematograf etc.- își stabilește programul și repertoriul. Soliștii care susțin un recital prezintă directorului artistic lista repertoriului și negociază lungimea recitalului, piesele, condițiile tehnice etc. Pentru instituție nu poate fi o surpriză ce cântă, interpretează artiștii. Instituțiile de artă au obligația să respecte toate legile. Aici e vorba de OUG 31/2002 care interzice propaganda legionară.

OUG 31/2002 modificată în iunie 2025 menționează la art.5: „Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”.
Nicolae Voiculeț, fost candidat pe listele AUR la Senat, l-a atacat într-un acces de xenofobie pe primarul Timișoarei pe tonuri apocaliptice fiindcă e „neamț venit pe pământul nostru unde s-a murit pentru Țara în care tu ai ajuns să fii primar, să îndrăznești să pui mâna pe sufletul Crăciunului românesc?”. Totodată a amenințat că va organiza neautorizat un concert în fața Filarmonicii Banatul, tot în 19 decembrie, unde va fi prezent „tot poporul”.
Replicile furibunde pe rețelele sociale în susținerea nejustificată a lui Nicolae Voiculeț indică o gravă despărțire de rațiune și bun-simț a unei părți din societate.
Voiculeț este un naist care și-a făcut cariera internațională pe bani publici, fiind plimbat de ambasadele MAE și de ICR prin numeroase țări, din Viena, Praga, Budapesta, Bratislava, Londra, Nicosia, Berlin, Paris, Chișinău, până în Beijing, New Delhi sau Dubai.
În ultimul timp, presa a consemnat diverse incidente care îl au în centru pe Voiculeț. Actualitatea prahoveană scrie că naistul a primit de la fostul primar PSD din Bușteni o locuință socială, deși are domiciliul în Constanța și proprietăți prin țară. Obișnuit cu darurile făcute de stat, Nicolae Voiculeț nu a plătit cheltuielile administrative din anul 2022. Noul primar USR îl evacuează, iar Voiculeț face scandal, în loc să plătească datoria de peste 23.000 lei.

La reacția cu substrat politic, xenofobă, plină de invective și amenințări a suveranistului Voiculeț, primarul Dominic Fritz a răspuns pe pagina sa de Facebook: „Așa cum nu decide primarul ce medicamente se dau la Spitalul Municipal sau ce meniuri se gătesc în grădinițele orașului, nici nu decide primarul ce se cântă la filarmonică…”. Și despre patrioții prefăcuți: „Funcționează doar cu ură, cu manipularea adevărului, cu un dușman. Cu atât mai bine dacă dușmanul, ca să-l citez pe naistul-aurist, <n-are nicio picătură de sânge românesc>. Adică nu argumentele contează, ci etnia mea”, conchide primarul Timișoarei.
Educația, cunoașterea istoriei recente rămân contribuții importante pentru a diminua accesele xenofobe, discriminarea și apologia comunismului.
Casa de Cultură a Municipiului Timișoara a inventat un concurs pentru liceeni ca să îi familiarizeze cu evenimentele și locurile Revoluției timișorene. Competiția se numește Circuit 89 și implică 12 echipe. Prima ediție a fost organizată în 2023. Concursul se află în faza de înscrieri.
Epilog
Plecat la pescuit în această toamnă, Corneliu Vaida, mereu atent cu ochiul unui activist civic, a sesizat pe marginea drumului la Burila Mare (Mehedinți), o baracă pe care flutura tricolorul cu stema Republicii Socialiste România. La fața locului nu era nimeni.

„Să arborezi cu ostentație tricolorul cu stema comunistă, stemă care noi timișorenii am decupat-o din tricolor încă din 17 Decembrie 1989 cu prețul vieții multora, nu e doar o ilegalitate crasă, ci și o impietate fără de margini!”, a notat Vaida pe Facebook. L-a avertizat pe comandantul IPJ Mehedinți pe messenger, dar acesta a șters mesajul.

Revoluționarul a dat jos drapelul. Dacă pe acolo nu s-a aflat încă de Revoluția din decembrie 1989, cel puțin să nu mai fluture cu insolență un drapel caduc.
(FOTO PRINCIPAL: Corneliu Vaida)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!



