Instanțele și parchetele din țară, cu excepția Înaltei Curți de Casație și Justiție și a DNA, continuă greva declarată în urma votului adunărilor generale. Procurorii și judecătorii sunt nemulțumiți de forma legii privind condițiile de pensionare, lege pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.
În mod surprinzător, niciun partid nu a anunțat, în termenul legal de 3 zile, că va ataca propunerea Guvernului la Curtea Constituțională și nici că depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan pentru asumarea răspunderii pe proiectul privind pensiile magistraților. Aceasta înseamnă, cel puțin aparent, că toți politicienii sunt de acord cu micșorarea pensiilor magistraților la 70% din salariul net și cu creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani.
În urmă cu o săptămână, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) anunța că instanțele protestează și că vor suspenda judecata celor mai multe dosare aflate pe rol – cu excepția cauzelor urgente, precum propunerile de arestare preventivă sau ordinele de protecție.
Liniștea de la CAB
Joi, pe holurile Curții de Apel București bătea vântul. Sălile de judecată de la secțiile penale aveau afișate doar două, cel mult trei dosare, vizând măsuri preventive, cauze cu arestați sau ordine de protecție.
Toate celelalte dosare sunt suspendate, motivul fiind trecut la fiecare termen pe portalul CAB: „În baza Hotărârii nr. 2/26.08.2025, a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Curții de Apel București, dispune suspendarea soluționării prezentei cauze”.
Nimeni nu își asumă răspunderea în cazul în care, în acest interval, se prescriu faptele inculpaților.
Potrivit Constituției, Guvernul „își poate asuma răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege”.
Citește și: MJ cheamă la consultări actorii principali pentru „eficientizarea justiției”
Rolul de jucător al instanței supreme
O lege poate fi atacată la Curtea Constituțională (CCR) înainte de promulgare de către Președintele României, președintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Avocatul Poporului, Guvern, Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de către un grup de 50 de deputați sau 25 de senatori. După promulgare, sesizarea Curții se face prin excepție de neconstituționalitate, de către oricare dintre părțile unui proces, de către instanța de judecată sau procuror, ori de către Avocatul Poporului.
Cum partidele nu au atacat legea privind reforma pensiilor magistraților, rămâne ca Avocatul Poporului sau ÎCCJ să conteste această normă la CCR. Cel mai probabil, ea va fi atacată de instanța supremă, condusă de Lia Savonea, care este nevoită să convoace secțiile unite ale ÎCCJ pentru a vota în acest sens.
Precizăm că aproximativ 90% dintre judecătorii ÎCCJ nu sunt afectați de modificările aduse de Guvernul Bolojan. Aceștia au deja decizii de pensionare emise de casa de pensii, dar nepuse încă în plată, astfel că beneficiază de prevederile vechii legi. În consecință, ei se pensionează cu un venit de aproximativ 20% mai mare decât salariul net.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
