Secția pentru judecători a CSM a analizat candidatura unică depusă de Lia Savonea pentru funcția de președinte al Înaltei Curți De Casație și Justiție (ÎCCJ).
UPDATE „Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât numirea
Liei Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data vacantării funcţiei, dar nu mai târziu de 17.09.2025. Decizia a fost luată cu o majoritate de 9 voturi DA, 1 vot NU.
Vizibil emoționată, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Elena Costache, a dat cuvântul candidatei pentru a-și prezenta proiectul de management. Astfel, am aflat că Savonea are 29 de ani de experiență ca judecător, că înțelege sistemul judiciar și că o să-și asume decizii, nu o să le evite.
Ea a mai precizat că este adepta meritocrației reale – moment în care transmisia online s-a întrerupt – și că va milita pentru unificarea reală a jurisprudenței, instanța supremă având nevoie de „o lege distinctă și de un statut”, „ÎCCJ fiind un pilon de stabilitate constituțională”.
Citește și: Se accelerează înscăunarea Liei Savonea la ÎCCJ, „o rușine pentru magistratură”
Savonea și-a mai propus îmbunătățirea imaginii catastrofale a justiției, lucru care trebuie făcut „nu prin strategii de imagine”, ci prin muncă riguroasă și aplecare atentă asupra comportamentelor care se îndepărtează de rigorile meseriei.
Ea mai promis un parteneriat cu Secția pentru judecători a CSM, lucru care nu este dificil având în vedere că prietenii ei din Secție sunt majoritari în proporție de 8 la 1.
După aceste scurte precizări a venit rândul Elenei Costache, președintele Consiliului, să pună o întrebare, și anume care ca ar fi principala problemă care ar trebui rezolvată la instanța supremă?
Curiozitatea lui Costache
Savonea a făcut referire la volumul de muncă al judecătorilor și a invocat o ordonanță de urgență care încarcă ÎCCJ cu dosare. Apoi a vorbit despre îmbunătățirea dialogului între magistrații din secție și s-a arătat deranjată de opiniile contrare care se dictează în unele dosare. Desigur, de vină ar fi „orgoliile personale” și „particularitățile fiecărui judecător”, care au produs „falii artificiale între noi care trebuie rezolvate”. Ea a arătat că ține mult la particularitățile fiecărui judecător și că nu are de gând să le niveleze, să le reducă la tăcere, ci le va valorifica. Totuși, „când mergem mult prea departe cu opiniile noastre separate, acest lucru alunecă în discreționar și asta nu e în regulă”, a sunat avertismentul lui Savonea.
Întrebată de judecătoarea Denisa Stănișor dacă va avea timp să intre în completuri de judecată chiar dacă va fi șefa instanței, Savonea a dat asigurări că va face acest lucru în cazul anumitor dosare.
Alt membru al Secției, Claudiu Drăgușin, a vrut să știe cum va media relația cu judecătorii de la judecătorii și tribunale, fiind știut faptul că aceasta este aproape inexistentă în acest moment.
Savonea a arătat că trebuie transmis semnalul că „suntem un sistem judiciar unitar” și că „președintele ÎCCJ trebuie orientat pe suport, sprijin și respect”.
Nelămuririle lui Milu
Au urmat o serie de întrebări din partea judecătoarei Grațiela Milu, singurul opozant al lui Savonea din Secția pentru judecători a CSM. Astfel, ea a vrut să știe dacă judecătorii din Completul de 5 al instanței supreme ar trebui consultați dacă vor să facă parte din completuri și să se renunțe la tragerea la sorți.
Savonea a precizat că nu e defel productiv să se schimbe anual judecătorii din Completurile de 5, și că acestea se comportă ca o veritabilă instanță de fond. Candidata a venit cu propunerea ca aceștia să fie schimbați la 2 sau la 3 ani pe modelul judecătorilor de la CCR. Și aici a avut o problemă cu opiniile separate din moment ce a susținut că „sunt multe soluții care se dau in majoritate, lucru care nu e în regulă”.
Următoarea întrebare a lui Milu a fost de ce nu a organizat alegeri pentru Colegiul de conducere al Curții de Apel București după ce s-a întors de la CSM pe funcția de președinte al instanței, lucru care a înfuriat-o pe Costache, care a ținut să precizeze că întrebarea nu are legătură cu proiectul de management. Savonea a răspuns că nu a avut timp.
În legătură cu opiniile separate, chestionată în continuare de Milu, Savonea a arătat că a întâlnit colegi care au făcut și 300 de așa numite hotărâri disidente, care sunt cumva periculaose deoarece nu respectă practica unitară. În plus, va face un efort de a-i „aduce undeva la mijloc” și a dat asigurări că aceasta nu este „o sancțiune” și că prea multe orgolii profesionale conduc la aceste opinii disidente, care devin un scop în sine. „Sunt colegi în instanțele inferioare pe care personal nu reușesc să-i înțeleg”.
Libertate de exprimare cu limite
Întrebată dacă s-a îndepărtat vreodată de la jurisprudenta instanțelor lor de judecată, Savonea a răspuns, senin, că nu.
Întrebată despre libertatea de exprimare a magistraților, aceasta a precizat că este de acord cu ea, „dar trebuie să vorbim și de disciplina libertății de exprimare. Când postează ceva o face ca judecător. Să se exprime, dar foarte atent și prudent”, a sfătuit Savonea.
Prietenul Daniel Grădinaru a vrut să o întrebe și el câte ceva pe Savonea, dar i-a luat fața Milu, așa că s-a plâns doar de faptul că judecătorii de la instanța supremă fac de permanență pe timpul verii, pe când alții sunt în concediu și că acest lucru îl deranjează.
Savonea a mai remarcat că rechizitoriile sunt prea stufoase și a arătat că nu poate parcurge eficient un rechizitoriu de 4.000 de pagini. I-a dat dreptate Grădinaru care a arătat că și motivările sunt elaborate, în Europa acestea fiind de maximum 20 de pagini.
De departe, cel mai caraghios a fost judecătorul Alin Vasile Ene care a deplâns nepriceperea celor care vorbesc despre justiție și care au criticat candidatura Liei Savonea, încălcând astfel separația puterilor în stat.
Răspunsul lui Savonea a fost că problema cu statul de drept și cu separația puterilor în stat este complexă. Ea a deplâns presiunile politice mascate în chestiuni de interes public și a ajuns la concluzia că „manipulările produc consecințe” și că „cei mai vajnici apărători ai statului de drept îl subminează din moment ce nu recunosc independența justiției”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
