Ludovic Orban, consilier prezidențial al președintelui Nicușor Dan, susține că apariția lui Călin Georgescu pe scena politică este rezultatul deciziilor greșite luate de Klaus Iohannis, în special a formării coaliției dintre PSD și PNL. Acesta a catalogat această mișcare drept „cea mai proastă decizie” a fostului șef al statului, pe care o consideră o „trădare” față de alegători.
Ludovic Orban a afirmat, sâmbătă, la Digi24, că ascensiunea lui Călin Georgescu are la bază modul în care au acționat clasa politică și fostul președinte Klaus Iohannis.
„Călin Georgescu nu s-a născut din neant. El în mod evident a apărut, pe de-o parte, din cauza modului în care au acţionat oamenii politici. Am să vă spun simpu, cea mai proastă decizie pe care a putut să o ia Klaus Iohannis, care a însemnat o trădare faţă de oamenii care au votat cu el ca preşedinte, a fost să creeze monstruoasa coaliţie, când a adus PSD la putere”, a declarat Orban, citat de News.ro.
El a explicat că alianța dintre PSD și PNL a transformat cele două formațiuni în „partide de stat”, blocând accesul oamenilor la funcții și oportunități fără susținere politică.
„Au sufocat România. Au creat o stare că nu mai puteai. Nu puteai să te duci la un concurs de director de şcoală sau inclusiv să îţi iei examen de titularizare ca profesor şi dacă vrei să te duci să te angajezi, trebuia să treci pe un alt partid. Pur şi simplu sufocat în România. Asta este adevărat”, a adăugat Ludovic Orban.
Ludovic Orban a mai afirmat că decizia lui Klaus Iohannis de a readuce PSD la guvernare a fost „catastrofală”, acuzându-l că a acționat în contradicție cu propriile sale declarații din campaniile anterioare.
„A fost o decizie catastrofală care a fost luată… după aceea, Iohannis în primul mandat şi în toată campania de realegere şi după aia şi în campania de parlamentare, el a dat ca la fasole în PSD, considerându-l cel mai mare rău din România. Nu se face aşa ceva”, a spus Orban.
„Dacă PSD ar fi rămas în opoziţie, ar fi câştigat alegerile. Dacă nu lăsa să crească acest curent care s-a născut într-un fel din revoltă, din disperare… oamenii s-au simţit, pur şi simplu, sufocaţi, cu cizma pe gât, că nu mai pot să realizeze nimic din cauza modului în care au controlat, pentru că PSD şi PNL au controlat tot: administraţia centrală, administraţia locală, companii de stat, tot ce mişcă în ţara asta. Deci au sufocat România, au generat un efect. Asta e vina liderilor politici, a lui Iohannis, a lui Ciolacu, a lui Cîţu, şi a tuturor celor ce au contribuit la această decizie, este şi vina serviciilor”, a mai adăugat el, citat de News.ro.
Orban spune că SRI că nu a expulzat suficienți spioni ruși și nu a prevenit rețelele anti-constituționale
Orban a criticat și modul în care Serviciul Român de Informații (SRI) a gestionat activitatea rețelelor de influență și spionaj din România, susținând că serviciul nu a luat măsuri suficiente împotriva persoanelor implicate în acțiuni împotriva ordinii constituționale. El a arătat că, spre deosebire de alte state din regiune, România a expulzat mult mai puțini spioni ruși.
„Hai să ne uităm aşa, în ultimii zece ani, câţi diplomaţi sau alte categorii de personal au fost expulzaţi din România pentru spionaj în favoarea Rusiei? Să comparăm cu celelalte ţări, nu zic din Europa de Vest, dar din Europa Centrală şi de Est, şi o să vedem că este o diferenţă ca de la cer la pământ. În condiţiile în care intensitatea, după părerea mea, a reţelelor ruseşti este mult mai mare decât în alte ţări”, a declarat Ludovic Orban, citat de G4Media.
„Cum nu a putut SRI să vadă aşa ceva? Nu a putut SRI să vadă cum se construiesc reţele de oameni care în mod evident acţionează împotriva ordinii constituţionale?”, a mai spus Orban.
Citește și: Marș în memoria victimelor de la Colectiv, pe 30 octombrie, la zece ani de la tragedia soldată cu moartea a 65 de persoane
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Facebook / Ludovic Orban)
Degringolada a început încă de la congresul PNL din 25 septembrie , 2021 când, în plin val patru al pandemiei de COVID-19, s-au adunat la Romexpo, claie peste grămadă, în ceea ce ar putea fi numită mai degrabă o menajerie politică isterică și incontrolabilă, in care cel mai înverșunat dintre ei a fost Rareș Bogdan, care aproape și-a pierdut complet cumpătul într-un discurs mai mult urlat, decât vorbit, a răgnit până a răgusit „Florin Cîțu- presedinte”!
Ulterior s-a produs apropierea de PSD, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.
Cu toate astea Klaus Iohannis, pentru linistea lui la Cotroceni, a adus PSD la guvernare alături de PNL, ceea ce a dus la ruperea partidului, prin care adevăratii liberali au părăsit partidul si au infiintat o noua formatiune „FortaDreptei” care militeaza pentru o guvernare liberală de dreapta. Prin urmare, actualul PNL este de fapt fostul PDL , despre care Traian Băsescu spune că se revendică de la Petre Roman si nu au nici o treabă cu Brăteanu.
Asadar, după criza politică din toamna anului 2021, PNL și PSD au ajuns la un acord de a conduce țara împreună. Astfel, s-a convenit ca primul-ministru și alte câteva ministere importante să fie schimbate la fiecare 1 an și jumătate. Prima dată a fost numit premier liberalul Nicolae Ciucă iar guvernul său a fost investit pe 25 noiembrie, 2021. După ce acesta a dormit in cizmele statului timp de 1 an și jumătate, pe 12 iunie 2023, Nicolae Ciucă și-a depus mandatul de prim-ministru si a urmat rotativa pe 15 iunie 2023, cand Marcel Ciolacu a fost învestit de către parlament în funcția de prim-ministru.
De altfel Ilie Bolojan, pe vremea când era președintele Consiliului Județean Bihor, a identificat cu ceva timp in urma, trei motive care au făcut ca PNL să piardă politic:
– Primul motiv a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului, mai întâi Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci nu avea nici o legătură cu liberalismul și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nici o tangență cu acest partid.
– Al doilea motiv se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut.
– A treia cauză este performanța slabă a guvernării cu Nicolae Ciucă premier pentru care PNL are probleme.
Klaus Iohannis dupa 10 ani de mandat nu lasă în urmă nimic inafară de excursii costisitoare si inutile pe banii statului. Ba, dimpotrivă, chiar si de programul său de suflet “România educată” s-a ales praful, astfel că acesta vorbea despre România că a devenit „un stat eșuat”.
Degringolada a început încă de la congresul PNL din 25 septembrie , 2021 când, în plin val patru al pandemiei de COVID-19, s-au adunat la Romexpo, claie peste grămadă, în ceea ce ar putea fi numită mai degrabă o menajerie politică isterică și incontrolabilă, in care cel mai înverșunat dintre ei a fost Rareș Bogdan, care aproape și-a pierdut complet cumpătul într-un discurs mai mult urlat, decât vorbit, a răgnit până a răgusit „Florin Cîțu- presedinte”!
Ulterior s-a produs apropierea de PSD, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.
Cu toate astea Klaus Iohannis, pentru linistea lui la Cotroceni, a adus PSD la guvernare alături de PNL, ceea ce a dus la ruperea partidului, prin care adevăratii liberali au părăsit partidul si au infiintat o noua formatiune „FortaDreptei” care militeaza pentru o guvernare liberală de dreapta. Prin urmare, actualul PNL este de fapt fostul PDL , despre care Traian Băsescu spune că se revendică de la Petre Roman si nu au nici o treabă cu Brăteanu.
Asadar, după criza politică din toamna anului 2021, PNL și PSD au ajuns la un acord de a conduce țara împreună. Astfel, s-a convenit ca primul-ministru și alte câteva ministere importante să fie schimbate la fiecare 1 an și jumătate. Prima dată a fost numit premier liberalul Nicolae Ciucă iar guvernul său a fost investit pe 25 noiembrie, 2021. După ce acesta a dormit in cizmele statului timp de 1 an și jumătate, pe 12 iunie 2023, Nicolae Ciucă și-a depus mandatul de prim-ministru si a urmat rotativa pe 15 iunie 2023, cand Marcel Ciolacu a fost învestit de către parlament în funcția de prim-ministru.
De altfel Ilie Bolojan, pe vremea când era președintele Consiliului Județean Bihor, a identificat cu ceva timp in urma, trei motive care au făcut ca PNL să piardă politic:
– Primul motiv a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului, mai întâi Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci nu avea nici o legătură cu liberalismul și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nici o tangență cu acest partid.
– Al doilea motiv se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut.
– A treia cauză este performanța slabă a guvernării cu Nicolae Ciucă premier pentru care PNL are probleme.
Klaus Iohannis dupa 10 ani de mandat nu lasă în urmă nimic inafară de excursii costisitoare si inutile pe banii statului. Ba, dimpotrivă, chiar si de programul său de suflet “România educată” s-a ales praful, astfel că acesta vorbea despre România că a devenit „un stat eșuat”.