Al doilea mare producător de petrol al Rusiei, Lukoil, a anunțat joi că a ajuns la un acord pentru vânzarea diviziei sale LUKOIL International GmbH – structura care gestionează activele externe ale companiei – către fondul american de investiții Carlyle Group, relatează Reuters.
Compania a precizat că va păstra însă controlul asupra activelor sale din Kazahstan.
Lukoil, alături de cel mai mare producător de petrol din Rusia, Rosneft, a fost sancționat de Statele Unite în luna octombrie 2025, măsură pe care Washingtonul a justificat-o prin lipsa de progrese în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina. Sancțiunile, care intră în vigoare în aprilie – după o lungă serie de derogări – au pus Lukoil în situația de a-și vinde afacerile din afara Rusiei.
Marea Britanie a impus și ea sancțiuni separate celor două mari companii rusești, Lukoil si Rosneft.
Lukoil extrage aproximativ 2% din producția globală de petrol, în Rusia și în străinătate, și caută cumpărători pentru activele sale internaționale, care produc 0,5% din petrolul mondial, și a căror valoare este estimată la aproximativ 22 miliarde de dolari, pe baza datelor financiare din 2024.
Lukoil deține în România două companii: rafinăria Petrotel și o rețea extinsă de circa 320 de stații de distribuție carburanți operate de Lukoil România SRL.
Rețeaua de benzinării Lukoil deține aproximativ 16-17% din cota pieței de carburanți din România în 2024. Principalul competitor OMV Petrom are o cotă de piață de circa 30-32%, iar Rompetrol în jur de 12-13%.
În Bulgaria, Lukoil deține rafinăria Burgas, singura rafinărie din țară și cea mai mare din Balcani. În noiembrie, guvernul a numit un administrator la conducerea filialei locale a companiei petroliere ruse, decizie criticată la vreamea respective de Rusia drept o acțiune de expropriere, relatează AFP.
În R. Moldova, Lukoil are o rețea extinsă de benzinării dar și infrastructura singurului aeroport international din țară, respective monopol pe aprovizioarea cu kerosen a avioanelor. Activele de la aeroport, preluate în 2005, urmau să fie predate guvernului de la Chisinau printr-o decizie a executivului din decembrie 2025, tranzacție realizată sub impactul sancțiunilor americane.
Cu toate acestea, pe 14 ianuarie, Lukoil – Moldova anunța că nu poate semna actul de transmitere-primire a bunurilor, pentru nu are aprobarea asociatului unic, Lukoil International GmbH, relatează Moldova 1.
„Refuzul Lukoil mai puțin mă interesează”, a spus recent vicepremierul Vladimir Bolea, care conduce și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale responsabil de aeroport, explicând: „Tot ce mă interesează pe mine este ca avioanele care ajung în aeroportul din Republica Moldova să poată beneficia de combustibil”. „Aeroportul a preluat aceste active”, iar „mai departe sunt niște procese juridice”, a mai spus Bolea pentru Europa Liberă Moldova.
Carlyle Group și Lukoil international
Carlyle Group este un fond american de investiții de tip private equity, unul dintre cele mai mari din lume, cu active sub administrare de sute de miliarde de dolari și o prezență globală în multiple sectoare economice, de la energie și infrastructură la tehnologie și industrie.
În contextul sancțiunilor impuse de Statele Unite companiei petroliere ruse Lukoil, Carlyle Group a ajuns la un acord condiționat de cumpărare a diviziei Lukoil International GmbH, care deține activele internaționale ale grupului — inclusiv rafinării, rețele de benzinării și proiecte energetice din mai multe țări.
Această tranzacție se bazează pe o structură convenită între părți, dar rămâne supusă aprobărilor autorităților de reglementare, mai ales Trezoreriei SUA (OFAC), din cauza sancțiunilor impuse Lukoil.
De ce este importantă acestă tranzacție ?
Activele internaționale ale Lukoil sunt evaluate la circa 22 de miliarde de dolari și includ rafinării în Europa (inclusiv România și Bulgaria), participații în câmpuri petroliere în Orientul Mijlociu, Africa și America, și mii de benzinării pe piețe externe.
Tranzacția urmărește să mențină continuitatea operațională și să protejeze locurile de muncă, potrivit informațiilor citate de Reuters, dar este și un efect direct al presiunii crescânde a departamentului american asupra firmelor energetice ruse ținute pe lista sancțiunilor din cauza războiului din Ucraina.
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
