LukOil România: între sancțiunile SUA și rușinea sechestrului românesc 

Data:

LukOil România a devenit un caz-școală despre cum se intersectează sancțiunile internaționale ferme cu slăbiciunile cronice ale statului român. În timp ce Statele Unite au impus, în toamna lui 2025, sancțiuni directe împotriva grupului rus Lukoil pentru finanțarea războiului din Ucraina, blocând rapid tranzacțiile și fluxurile financiare, autoritățile de la București nu reușesc să gestioneze propriul dosar penal deschis încă din 2014.  

Sunt vizate rafinăria Petrotel-Lukoil si lanțul de peste 300 de benzinării ale concernului rusesc. Până în ianuarie 2026, s-au căutat în zadar cumpărători privați din România, SUA sau UE cu prelungiri de derogări americane până în aprilie.   

O istorie veche 

La sfârșitul lui octombrie 2025 scriam într-un articol în PressHub, din care rezum: În 2014, autoritățile române au percheziționat sediile și rafinăria Petrotel Lukoil din Ploiești într-o anchetă pentru evaziune fiscală și spălare de bani, cu un prejudiciu inițial estimat la 230 de milioane de euro, ulterior revizuit la peste 1,7 miliarde de euro. LukOil, directorul Andrey Bogdanov și alte firme din grup au fost trimise în judecată pentru contracte fictive, transferuri ilegale către Olanda și pierderi artificiale menite să evite impozitele. Procesul continuă de 11 ani, cu sechestru pe active și fără sentință definitivă – o rușine care arată falimentul justiției românești.​ 

Sancțiunile SUA împotriva Lukoil au fost anunțate pe 22 octombrie 2025 de Departamentul Trezoreriei, vizând compania-mamă și subsidiarele sale pentru finanțarea războiului din Ucraina. Acestea au intrat în vigoare pe 21 noiembrie 2025 pentru rafinăria Petrotel-Lukoil, blocând plățile și tranzacțiile asociate. O derogare temporară a permis funcționarea stațiilor Lukoil până în decembrie 2025 și apoi până în aprilie 2026, cu restricții asupra veniturilor direcționate către Rusia.  Statele Unite au acționat ferm, spre deosebire de noi.​ 

Autoritățile române au dat dovadă de o incompetență crasă în fața sancțiunilor SUA din octombrie 2025, ezitând jalnic și așteptând indicații de la UE în loc să acționeze, după cum a recunoscut Ministerul Energiei.  

Guvernul a inventat o comisie interministerială cu vicepremierul Cătălin Predoiu la cârmă pentru Petrotel Lukoil, dar s-a eschivat de la naționalizare invocând lipsa a 200 de milioane de euro – bani pe care îi risipim anual pe altceva. Au promis o ordonanță pentru sancțiuni, publicată în transparență în noiembrie 2025, și au oprit tranzacția cu Gunvor, vădită marionetă a Kremlinului, dar tot au bâjbâit.​ 

Critici meritate au lovit pentru că autoritățile n-au clarificat datoriile Lukoil de sute de milioane de lei sau declarațiile financiare 2024, provocând întârzieri în licitații și supraveghere haotică specială. Până în ianuarie 2026, caută în zadar cumpărători privați din România, SUA sau UE, cu prelungiri de derogări americane pentru benzinării până în februarie – o improvizație care maschează haosul total. 

Autoritățile române s-au făcut de râs complet, demonstrând că nu știau nimic de activele și acțiunile LukOil. Tribunalul Prahova a menținut sechestrul pe activele Petrotel Lukoil, inclusiv conturi de 542 de milioane de euro la Citibank Londra ale Lukoil Europe Holdings BV Olanda (radiată în 2022), în controlul anual de legalitate. Decizia confirmată de Curtea de Apel Ploiești tace mâlc despre activele companiei radiate sau noul proprietar Litasco SA – dosarul trenează de peste 11 ani pentru spălare de bani și decapitalizare cu prejudiciu de 1,8 miliarde de euro, cu foști directori ruși inculpați, fără o decizie definitivă.​ 

Vânzare sub sechestru? 

Incompetența atinge apogeul cu vânzarea activelor Lukoil România chiar sub sechestrul penal, deoarece măsura „urmează activul” și nu oprește transferul proprietății, dar cumpărătorul riscă confiscarea la condamnare finală.  

Sechestrul pe acțiuni, prime de emisiune și conturi Petrotel Lukoil (valoare de circa 2 miliarde de dolari) rămâne lipit de bunuri indiferent de proprietar – ca un imobil plin de sarcini legale. LukOil Rusia va încasa banii din vânzare la preț de nimic, râzând amar (și sigur cu urmări viitoare) de incompetența autorităților române care au lăsat activul strategic să ajungă la discount masiv tocmai din pricina neglijenței lor cronice. 
 

Bulgaria 

Lukoil rămâne activ pe piața bulgară în ianuarie 2026, dar sub un regim special: operațiunile sunt permise până în primăvara lui 2026 sub licență americană temporară, guvernul bulgar a preluat controlul managerial al rafinăriei de la Burgas, cea mai mare din regiune și a rețelei de benzinării, iar legislația internă a fost adaptată pentru a gestiona riscurile economice și de securitate asociate sancțiunilor. 

Citește și: Impactul sancțiunilor asupra Lukoil: R. Moldova și Bulgaria preiau infrastructura strategică 

R. Moldova 

Săptămâna trecută guvernul de la Chișinău a anunțat că va amenda compania Lukoil-Moldova pentru că firma rusească „refuză” să semneze actul prin care ar transmite statului complexul de alimentare cu combustibil de la Aeroportul Internațional Chișinău, în ciuda unei înțelegeri convenite anterior. Lukoil deține monopolul pe alimentarea cu kerosen a avioanelor iar transferul a fost forțat de sancțiunile impuse anul trecut de Statele Unite. 

Autoritățile „au primit refuzul” pe 14 ianuarie, relatează Europa Liberă Moldova, când Lukoil-Moldova le-a informat că nu poate semna înțelegerea cu statul moldovean pentru că că nu ar fi primit acordul firmei mamă, Lukoil International GmbH, se arată într-un comunicat al ministerului Energiei. Miercuri, 21 ianuarie ar fi termenul limită acordat de autorități companiei Lukoil-Moldova pentru a ceda activele de la aeroport, preluat în 2005.  

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

spot_imgspot_img
Cosmin Gabriel Păcuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru lucrează în industria energetică în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României (2013). Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018), „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), „Geopolitica și securitate energetică” (2024). A publicat numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related