Decizia Curții de Apel București de a recunoaște pedeapsa cu suspendare executată de Alina Bica în Italia, în condițiile în care ea a fost condamnată cu executare în România, a stârnit critici serioase în sistemul judiciar.
„Hotărârea este nelegală, avem hotărâre de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care ne spune fix invers, în sensul că arestul la domiciliu exclusiv pe timp de noapte nu este detenție”, ne-a declarat un magistrat.
Într-adevăr, este vorba de hotărârea pronunţată de CJUE în cauza C-294/16 PPU, conform căreia articolul 26 alineatul (1) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare „trebuie interpretat în sensul că măsuri precum arestul la domiciliu cu o durată de nouă ore în timpul nopţii, însoţit de supravegherea persoanei în cauză prin intermediul unei brăţări electronice, de obligaţia de a se prezenta zilnic sau de mai multe ori pe săptămână la o secţie de poliţie la ore fixe, precum şi de interdicţia de a solicita eliberarea de documente care să permită călătoria în străinătate, nu sunt, în principiu, având în vedere tipul, durata, efectele şi modalităţile de executare a tuturor acestor măsuri, într-atât de constrângătoare încât să producă un efect privativ de libertate comparabil cu cel care rezultă dintr-o încarcerare şi astfel să fie calificate drept „detenţie””.
Exemplul Poloniei
Decizia a fost luată în cazul unui polonez condamnat în propria țară la o pedeapsă de 3 ani și 2 luni închisoare, polonez care a dispărut de la domiciliu înainte de pronunțarea definitivă. Prins în Marea Britanie 7 ani mai târziu, el a fost eliberat pe cauțiune și ulterior, aproape un an, a fost obligat să rãmână la adresa pe care o indicase, de la ora 22.00 pânã la ora 7.00 dimineața, sub supraveghere electronică. Extrădat în Polonia, el a cerut să i se considere nopțile petrecute acasă ca detenție, lucru neacceptat de CJUE.
în cazul Bica, CAB arată că „modalitatea de executare a pedepsei a presupus ca persoana condamnată să rămână în arest la domiciliu între orele 21 și 7, iar în perioada rămasă să meargă în mod obligatoriu la locul de muncă. Totodată, persoana condamnată a avut interdicția de a desfăşura anumite activități și a frecventa anumite locații, indicate expres în hotărârea de recunoaștere”, astfel că a recunoscut „pedeapsa” executată de aceasta în Italia.
„Nu numai că nu există identitate între arestul la domiciliu noaptea și regimul deschis de la noi, dar avem practică unanimă în țară că arestul la domiciliu pe timp de noapte din Marea Britanie nu se deduce din pedeapsă în România”, ne-a declart un alt magistrat.
Jonglerii cu componența completurilor de judecată
Alt expert susține că dosarul judecat de Cristian Bălan (foto) și Irina Petre a ajuns la ei printr-un artificiu administrativ. Avocații lui Bica nu au solicitat lămurirea hotărârii inițiale, care a fost pronunțată de un alt complet de judecată, ci au cerut lămurirea unei decizii ulterioare, de respingere a lămuririi hotărârii inițiale, care a fost pronunțată de judecătoarea Petre și de un alt coleg de complet care a intrat în concediu medical. În locul lui, pentru decizia finală a intrat șeful Secției a 2-a CAB, Cristian Bălan.
PRESShub a arătat că cei doi judecători de la Curtea de Apel București, instanță aflată în grevă, au judecat o cerere a fugarei Alinei Bica prin care fosta șefă a DIICOT a cerut să i se recunoască în țară pedeapsa cu suspendare stabilită în Italia.
Curtea de Apel București a stabilit că fosta șefă DIICOT Alina Bica și-a executat pedeapsa cu suspendare în Italia și a retras mandatul european de arestare.
Dispariția în Costa Rica
Completul de judecată a avut un singur proces de judecat, cazul Bica, toate celelalte dosare fiind suspendate. Contestația la executare a fost depusă de Bica în plină grevă a magistraților, pe 30 septembrie, și a fost judecată în timp record, adică 4 zile.
Alina Bica a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare cu executare, pentru că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender. Înainte de pronunțarea sentinței, aceasta a fugit din România.
Inițial, a fost localizată în Costa Rica, împreună cu Elena Udrea, însă ulterior a părăsit această țară și s-a stabilit în Italia, unde a cerut să nu fie extrădată în România. Ulterior, ea a obținut la Curtea de Apel din Bari ca pedepsa primită în România să fie executată formal în Italia, deoarece a fost transformată într-o condamnare cu suspendare.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
