Liderii Puterii Judecătorești nu sunt deranjați de toate deciziile luate recent de instanțe în favoarea infractorilor.
Greva magistraților salvează săptămânal câte un mare corupt în tăcerea complice a procurorului șef, a șefului Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar și a liderilor de la Cotroceni și de la Palatul Victoria. Magistrații au suspendat statul de drept în vreme ce ministru Justiției pare indiferent, iar premierul e prea ocupat cu reforma Justiției. Au preluat treptat puterea de la Executiv și Legislativ, în așa fel încât nu doar să se poată autoguverna, nu doar să-și poată conserva și extinde privilegiile materiale, ci și pentru a domina celelalte puteri, pentru a-și construi rețele de protecție, jonglând cu dosarele clientelei politice, dar și cu vulnerabilitățile șefilor de partide și de instituții.
Răzbunarea magistraților se aplică la scară mare
În ultimele săptămâni, puterea lor de manevră a devenit tot mai vizibilă: la finele lunii august au declanșat o grevă care paralizează aproape total parchetele și instanțele. E semnalul lor de alarmă pentru societate, pentru clasa politică și pentru Curtea Constituțională prin care le arată ce se poate întâmpla dacă Legea pensiilor magistraților va trece de judecătorii constituționali așa cum este. Urmează blocada totală? Judecătorii și procurorii sunt nemulțumiți că pe viitor nu vor mai putea ieși la pensie la 50 de ani, ci vor avea un regim comun cu ceilalți cetățeni, pentru care 65 este vârsta normală de pensionare. Pe urmă, nici pensiile nu vor fi mai mari decât salariile. Un privilegiu de neimaginat în democrațiile vechi.
Greva nu i-a împiedicat pe judecătorii de la Curtea de Apel București să judece cererea fostei procuroare șefe de la Criminalitate Organizată și Terorism, Alina Bica, fugară în Italia, de recunoaștere a pedepsei cu suspendare prevăzută în peninsulă. Ca urmare judecătorii au stabilit că fosta procuroare și-a executat pedeapsa și i-a retras mandatul european de arestare. Acesta e doar un exemplu, răzbunarea magistraților se aplică la scară mult mai mare. De pildă, fosta judecătoare Camelia Bogdan, care a avut curajul să-l trimită la închisoare pentru corupție pe Dan Voiculescu, fondatorul Antenelor TV, a fost inculpată la mijlocul lunii septembrie chiar de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea. Judecătoarea de care se teme multă lume din sistem a admis plângerile Grivco şi ale altor inculpaţi condamnaţi din dosarul lui Dan Voiculescu împotriva fostei judecătoare Camelia Bogdan. Potrivit G4media.ro, Lia Savonea, susţine în motivarea deciziei privind-o pe fosta judecătoare că aceasta din urmă ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu atunci când, în august 2014, l-a condamnat pe Voiculescu la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani şi a dispus recuperarea prejudiciului de peste 60 de milioane de euro și confiscarea mai multor imobile, considerate produsul infracţiunii. Camelia Bogdan e acuzată că ar fi aplicat legislația europeană în materie de confiscare, deși nu era transpusă în legislația română. Prin acest dosar, Dan Voiculescu vrea despăgubiri pentru anii de închisoare făcuți și mai ales vrea să-și repare onoarea. Recuperarea prejudiciului s-a făcut oricum în foarte mică măsură. În acest caz, ca și în multe altele, decizia e împotriva statului.
Continuarea, în Deutsche Welle
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Pexels.com)
