Românii din Republica Moldova i-au asigurat lui Nicușor Dan două treimi din voturile care au făcut diferența pentru turul II al alegerilor prezidențiale. Asta, fără a ține cont de voturile, imposibil de contabilizat, ale basarabenilor stabiliți în Occident cu pașapoarte românești.
La o prezență-record de aproape 91 de mii de alegători, Nicușor Dan a ieșit învingător în Republica Moldova, cu 52,63%, acumulând 47.630 mii de voturi, din cele 28 de mii care l-au plasat peste Crin Antonescu.
Pe contrasens cu restul diasporei, Republica Moldova i-a dat lui George Simion doar 12,47%, plasându-l abia pe locul trei. Simion are interdicție de intrare în Republica Moldova și nu a fost niciodată susținut de electoratul basarabean din cauza narativelor pro-ruse pe care le promovează.
Crin Antonescu, candidatul susținut de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), de guvernare în Republica Moldova, s-a plasat pe locul doi cu 21,69%. Elena Lasconi a avut un scor de 9,6%, peste media din România, scor datorat cel mai probabil faptului că în primul tur a avut o susținere masivă în Republica Moldova, acumulând 56%. Victor Ponta este pe locul cinci cu 2,2%.
Astfel, votul cumulativ pentru candidații pro-europeni în Republica Moldova s-a ridicat la peste 85%. Iar într-un tur doi în varianta Republicii Moldova ar fi concurat Nicușor Dan și Crin Antonescu.
În discursul de duminică seara în care și-a anunțat victoria Nicușor Dan a mulțumit alegătorilor din stânga Prutului. „Vreau să mulțumesc în mod special românilor din Republica Moldova, unde am câștigat cu peste 50%. O să urmeze un tur II dificil cu candidatul izolaționist. Nu va fi o dezbatere între persoane, va fi o dezbatere între o direcție pro-occidentală pentru România și o direcție anti-occidentală pentru România”, a spus el.
Electoratul din Republica Moldova cunoaște metodele Rusiei și pare să înțeleagă mai bine pericolul pentru România
Basarabenii votează tradițional cu candidații pro-europeni în detrimentul extremiștilor sau a candidaților de stânga care în Republica Moldova se asociază cu forțele pro-ruse.
„Electoratul din Republica Moldova pare să înțeleagă mai bine ce se petrece în România acum, explică directoarea asociației ESGA, Angela Grămadă, pentru că Republica Moldova însăși a fost supusă la presiuni din partea Federației Ruse și au existat intervenții din partea Moscovei pentru a deturna rezultatele alegerilor prezidențiale și a referendumului pro-UE de toamna trecută de la Chișinău”.
În podcastul „Mofturi și voturi”, Angela Grămadă spune că electoratul din Republica Moldova este mai atent la ce se întâmplă în România decât invers și mult mai atent la context. „Iar contextul este că Rusia este din ce în ce mai agresivă la adresa statelor din regiunea extinsă a Mării Negre și folosește instrumente de presiune din ce în ce mai mari asupra procesului decizional nu doar de la Chișinău, dar și din România”.
Angela Grămadă subliniază că alegătorii din Republica Moldova gândesc relația cu România nu doar din simpla perspectivă a pașaportului pe care îl dețin. „Se gândesc la consecințe, la context, se gândesc la Rusia și la faptul că dacă nu vor avea o reacție pe măsură în aceste alegeri, atunci Rusia va fi mai aproape nu doar de Ucraina, prin agresiunea pe care o promovează, ci va fi mult mai prezentă în Republica Moldova și dinspre București. Și având în vedere și faptul că în Republica Moldova se apropie alegerile parlamentare din toamnă, pentru cei care au ieșit acum la vot a fost esențial să contribuie la reziliența instituțiilor democratice din România”.
Cetățenii români din Republica Moldova vin la alegeri și din înțelegerea diferită a chestiunilor de securitate regională, spune Angela Grămadă. „Atunci când postează comentarii pe rețelele de socializare ei spun: „Măi fraților, da voi chiar nu înțelegeți că Rusia va bate la ușă, că vă amenință instituțiile democratice, chiar dacă nu intervine direct, așa cum o face în Republica Moldova? Voi chiar nu înțelegeți care sunt riscurile, care sunt amenințările, dacă nu vă treziți odată și odată și nu învățați din experiența noastră?” Și mai transmit un mesaj: „Dacă voi cădeți acum, să nu aveți așteptări prea mari la alegerile parlamentare din toamnă din Republica Moldova, Rusia va pune și mai multă presiune pe Republica Moldova și nu se știe dacă mai avem suficient de multe resurse să facem față acestei presiuni a Federației Ruse”. Cred că acestea sunt mesajele pe care încearcă să le transmită locuitorii din Republica Moldova”, subliniază experta.
„Noi aici, în Republica Moldova, înțelegem mult mai bine ce înseamnă pericolul rusesc și înțelegem care sunt tezele propagandei, pentru că trăim practic cu Rusia la hotar și am văzut cum Kremlinul a încercat să deturneze și alegerile noastre”, și-au explicat opțiunea câțiva alegători care au venit la o secție de votare din Chișinău. „Românii din țară trăiesc în UE și au fost până acum mult mai protejați de aceste influențe nocive, ei nu știu ce însemnă pericolul rusesc. Noi însă am simțit mereu pe pielea noastră ce însemnă Rusia, mai ales în ultimii doi ani de când Kremlinul a declanșat războiul în Ucraina”.
Un alt mesaj pe care îl transmit alegătorii din Republica Moldova prin implicarea lor activă în alegerile românești este că locuitorii din stânga Prutului nu sunt doar deținători de pașapoarte și beneficiari de ajutoare din partea Bucureștiului, ci sunt interesați de procesele politice și integrați în realitățile din România și din UE. În plus, moldovenii își doresc o înțelegere mai bună a nevoilor Republicii Moldova și a provocărilor pe care le-au avut în ultimii câțiva ani în organizarea proceselor democratice, mai subliniază directoarea ESGA, Angela Grămadă.
Interesul basarabenilor pentru scrutinele din România a crescut constant în ultimii 15 ani, de la o prezență de 9 mii de alegători în 2009 la aproape 91 de mii în 2025. De câteva ori votul acestora a fost chiar decisiv, de exemplu în cazul victoriei în 2009 a lui Traian Băsescu, a accederii în Parlamentul României a Partidului Mișcarea Populară a lui Băsescu în 2016 sau a accederii în turul doi a Elenei Lasconi la prezidențialele din 2024.
Estimările neoficiale vorbesc despre 1-1,5 milioane de cetățeni români în Republica Moldova, la o populație evaluată de ultimul recensământ la 2,4 milioane de locuitori.
Citește și: Finala prezidențială cu Nicușor Dan pândind din spatele ușii
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: Inquam Photos/ Alex Nicodim )
