Nouă organizații civice îi cer președintelui Nicușor Dan să nu numească în conducerea parchetelor magistrați asupra cărora planează suspiciuni serioase de competență profesională sau integritate morală, care au fost exprimate public dar și urmare a unor analize interne.
Organizațiile îi mai solicită șefului statului să participe personal la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii în care sunt analizate aceste numiri.
Apelul este semnat de Comunitatea Declic, Corupția Ucide, Inițiativa România, Inițiativa Timișoara, Reset Iași, Alternativă Civică Timișoara, În Stradă, Agent Green și Rezistența Civică Galați.
Organizațiile semnatare atrag atenția asupra faptului că mai mulți dintre candidații propuși pentru conducerea parchetelor au fost menționați în presă în legătură cu: gestionarea controversată a unor dosare sensibile; venituri nejustificate legal; posibile abuzuri procedurale în cadrul unor anchete; suspiciuni privind blocarea sau tergiversarea unor investigații; probleme de integritate rezultate din relații familiale sau financiare; participarea la decizii instituționale arbitrare sau lipsite de fundament legal.
Ce îi cer organizațiile președintelui
• „Să nu numiți în funcțiile de conducere ale parchetelor magistrați asupra cărora planează suspiciuni serioase de competență profesională sau integritatea morală, care au fost exprimate public dar și urmare a unor analize interne;
• Să participați personal la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii în care sunt analizate aceste numiri;
• Să folosiți prerogativele constituționale ale Președintelui pentru a impune standarde reale de integritate și profesionalism;
• Să inițiați un proces real de reformă a sistemului judiciar, în acord cu promisiunile făcute în campania electorală.
• Să formalizați o rutină de consultare periodică la nivelul administrației prezidențiale cu societatea civilă.”
Mai multe organizații civice au protestat vineri seară în fața Palatului Cotroceni, nemulțumite de propunerile făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru conducerea Parchetului General, DNA și DIICOT.
Organizațiile civice i-au solicitat președintelui Nicușor Dan să respingă numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-șef al DNA și a lui Marius Voineag și Alex Florența ca adjuncți la Parchetul General, respectiv DIICOT.
„În mandatele lui Voineag de la DNA și al lui Florența de la Parchetul General, activitatea parchetelor s-a redus considerabil. Magistratul propus acum să conducă DNA, Viorel Cerbu, face parte din cercul apropiat al lui Marius Voineag, căruia i-a fost consilier și apoi adjunct. Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, a ținut la sertar vreme de doi ani înregistrările cu abuzurile comise de episcopul de Huși, Corneliu Bârlădeanu, asupra unor minori. Practic, ar urma ca în funcția de Procuror General al României să ajungă o procuroare pentru care abuzul sexual comis asupra unor copii nu trebuie anchetat de îndată”, au transmis reprezentanții Comunității Declic.
Apelul integral al celor nouă organizații civice către președintele Nicușor Dan, dat publicității marți, 10 martie
„Poziția organizațiilor civice participante la protestul din 6 martie 2026 privind numirile la conducerea parchetelor
Domnule Președinte,
Organizațiile civice care au participat la protestul din fața Palatului Cotroceni din 6 martie 2026 consideră necesar să clarifice public poziția referitoare la dialogul avut cu dumneavoastră și să răspundă ideilor principale exprimate atunci.
1. Despre responsabilitatea Președintelui pentru numirea șefilor de parchete
Nu avem nicio îndoială că Președintele României trebuie să își asume responsabilitatea politică pentru numirea conducerii marilor parchete. Aceasta este chiar rațiunea pentru care protestul nostru a avut loc în fața Palatului Cotroceni.
În campania electorală ați afirmat în mod repetat că veți fi garantul reformei reale a justiției și că nu veți gira compromisuri în numirile la vârful sistemului judiciar. Tocmai din acest motiv am organizat acest protest, acesta fiind un demers prin care vă reamintim promisiunile pe care le-ați făcut societății.
2. Despre informațiile la care aveți acces
Suntem convinși că, în calitatea dumneavoastră de Președinte al României, aveți acces la mai multe informații decât opinia publică. Este firesc ca acest lucru să fie astfel. În același timp, aceasta este și chestiunea care ne îngrijorează cel mai mult.
Și fostul președinte al României a fost informat de structurile statului, însă acest lucru nu l-a împiedicat să ia decizii greșite care au contribuit la degradarea statului de drept și la consolidarea unor rețele de influență în interiorul instituțiilor.
Îngrijorarea noastră se referă la faptul că informațiile pe baza cărora urmează să luați aceste decizii provin din aceleași surse care:
● au eșuat în combaterea războiului hibrid și a dezinformării provenite dinspre Federația Rusă;
● au tolerat sau chiar au facilitat apariția unor construcții politice extremiste;
● au contribuit la stigmatizarea unor membri ai societății civile;
● au permis capturarea unor zone importante din economia națională prin mecanisme opace de influență.
Este evident că, până în prezent, niciunul dintre responsabilii instituționali pentru aceste eșecuri majore nu a fost tras la răspundere.
3. Despre urgența deciziei
Înțelegem argumentul dumneavoastră conform căruia performanța unei conduceri instituționale se evaluează în timp. Din păcate, în cazul de față timpul nu mai este un aliat. Mandatele pentru conducerea marilor parchete sunt acordate pentru o perioadă lungă, iar deciziile luate acum vor influența funcționarea justiției pentru mulți ani. Un eventual eșec al acestor numiri riscă să producă o creștere semnificativă a neîncrederii și nemulțumirii publice față de instituțiile statului și să alimenteze curentele radicale și extremiste care deja au ajuns la o cotă alarmantă.
4. Despre ritmul reformei
Înțelegem că reformarea sistemului judiciar presupune inerții instituționale și procese complexe. Totuși, percepția din societate este că lucrurile nu doar că nu se îmbunătățesc, ci se deteriorează. Indicatorii de încredere publică, evoluția discursului extremist și lipsa unor rezultate vizibile în combaterea marilor rețele de corupție sau criminalitate organizată conturează o perspectivă îngrijorătoare.
5. Despre expertiza pe care o avem la dispoziție
Dorim să subliniem că pozițiile noastre nu sunt formulate exclusiv pe baza percepțiilor publice. Suntem consiliați de specialiști care au avut responsabilități importante în sistemul judiciar și în instituțiile statului și care cunosc în detaliu mecanismele interne ale acestuia. Suntem pregătiți să vă prezentăm, domnule președinte, analizele și soluțiile propuse de acești experți și asumate de noi pentru reformarea reală a sistemului de justiție.
În campania electorală ați afirmat că:
● numirile în funcțiile cheie din justiție trebuie să fie lipsite de compromis;
● integritatea și reputația profesională trebuie să fie criterii decisive;
● societatea civilă trebuie ascultată atunci când semnalează probleme grave.
Președintele trebuie să fie un filtru real împotriva numirilor controversate.
Pozițiile exprimate în dialogul din 6 martie — în special ideea că decizia trebuie luată exclusiv pe baza unor informații care nu pot fi discutate public — riscă să contrazică spiritul acestor angajamente.
Atragem atenția asupra faptului că mai mulți dintre candidații propuși pentru conducerea parchetelor au fost menționați în presă în legătură cu:
● gestionarea controversată a unor dosare sensibile;
● venituri nejustificate legal;
● posibile abuzuri procedurale în cadrul unor anchete;
● suspiciuni privind blocarea sau tergiversarea unor investigații;
● probleme de integritate rezultate din relații familiale sau financiare;
● participarea la decizii instituționale arbitrare sau lipsite de fundament legal.
Considerăm că simpla existență a acestor controverse publice ar trebui să fie suficientă pentru a determina o analiză extrem de riguroasă înaintea oricărei numiri.
Solicitările noastre
În acest context, vă solicităm:
1. Să nu numiți în funcțiile de conducere ale parchetelor magistrați asupra cărora planează suspiciuni serioase de competență profesională sau integritatea morală, care au fost exprimate public dar și urmare a unor analize interne;
2. Să participați personal la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii în care sunt analizate aceste numiri;
3. Să folosiți prerogativele constituționale ale Președintelui pentru a impune standarde reale de integritate și profesionalism;
4. Să inițiați un proces real de reformă a sistemului judiciar, în acord cu promisiunile făcute în campania electorală.
5. Să formalizați o rutină de consultare periodică la nivelul administrației prezidențiale cu societatea civilă.
Relația dintre un lider ales și societate este un contract social. Promisiunile din campanie sunt clauzele acestui contract, iar atunci când ele sunt ignorate, societatea civilă are datoria morală de a interveni și de a cere respectarea lui. Protestul nostru este o expresie a responsabilității civice, încadrându-se în acest demers de atenționare și sancționare a celor care uită să-și respecte promisiunile.
Tocmai de aceea considerăm că este datoria noastră să vă reamintim aceste angajamente atunci când există riscul ca ele să fie abandonate.
România are nevoie de o justiție independentă, credibilă și respectată, precum și de magistrați curajoși și independenți. Deciziile pe care le veți lua în perioada următoare vor avea un impact major asupra acestei direcții.
Organizațiile civice participante la protestul din 6 martie 2026
Corupția ucide
Declic
Inițiativa România
Inițiativa Timișoara
Reset
În Stradă
Alternativa Civică Timișoara
Agent Green
Rezistența Civică Galați”
(Sursa foto: Corupția ucide / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
