O analiză a activității Curții de Conturi a României (CCR) în perioada 2018–2024, sub conducerea lui Mihai Busuioc (actual judecător la Curtea Constituțională), scoate la iveală un bilanț dezastruos în ceea ce privește protejarea banului public. Deși auditorii au descoperit prejudicii colosale, sumele recuperate efectiv sunt infime, iar sute de sesizări penale au rămas fără rezultat.
Un munte de bani pierduți și o rată de recuperare de 0,09%
Cifrele prezentate în ancheta jurnaliștilor de la Public Record sunt amețitoare și descriu dimensiunea risipei din companiile de stat și instituțiile publice. În cei șase ani analizați, inspectorii Curții de Conturi au identificat prejudicii totale în valoare de 6,8 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,36 miliarde de euro. Acești bani reprezintă sume deturnate, cheltuieli nelegale sau fraude descoperite în contabilitatea entităților verificate.
Cu toate acestea, procesul de recuperare a fost un eșec total. Din suma uriașă constatată ca prejudiciu, statul român a reușit să recupereze efectiv doar 6 milioane de lei. Un calcul simplu arată o rată de succes de aproximativ 0,09%, ceea ce înseamnă că pentru fiecare 1.000 de lei furați sau risipiți, s-au întors înapoi la buget mai puțin de un leu. Această discrepanță majoră ridică semne de întrebare serioase cu privire la forța juridică a rapoartelor de control și la voința politică de a proteja resursele țării.
Justiția, cimitirul dosarelor Curții de Conturi
Situația devine și mai gravă atunci când analiza se mută în zona răspunderii penale. În timpul mandatului lui Mihai Busuioc, Curtea de Conturi a trimis către parchete nu mai puțin de 529 de sesizări penale, vizând fapte de corupție, abuz în serviciu sau deturnare de fonduri. Cu toate acestea, justiția pare să fi fost neputincioasă sau dezinteresată. Datele arată că jumătate dintre aceste sesizări au fost clasate de procurori, fiind închise fără a se ajunge la o trimitere în judecată sau la o condamnare.
Unul dintre motivele invocate pentru acest randament scăzut este tergiversarea anchetelor. Multe dosare au fost plimbate ani de zile între diverse unități de parchet, procedură care a dus la diluarea probelor și, în final, la prescrierea faptelor. Jurnaliștii oferă exemplul halucinant al unui prejudiciu descoperit încă din anul 2010, pentru care procurorii au fost sesizați abia după 13 ani, dosarul fiind clasat anul trecut din cauza trecerii timpului. Astfel de practici au transformat Curtea de Conturi dintr-o sperietoare pentru funcționarii corupți într-o instituție care constată, dar nu poate sancționa.
Protecție politică prin modificări legislative
Ineficiența instituțională nu este singura cauză a acestui dezastru, investigația subliniind și rolul factorului politic. În perioada analizată, Parlamentul a adoptat mai multe modificări legislative controversate, inițiate preponderent de parlamentari PSD, care au slăbit considerabil capacitatea de control a Curții. Legile adoptate în 2018 și 2022 au introdus mecanisme prin care anumite prejudicii au fost exonerate de la plată sau procesul de tragere la răspundere a fost îngreunat birocratic.
Mihai Busuioc, cel care a condus instituția în această perioadă critică, a părăsit șefia Curții de Conturi pentru a prelua o funcție și mai importantă, cea de judecător la Curtea Constituțională a României. Plecarea sa lasă în urmă o instituție cu o reputație șifonată și un buget public păgubit de miliarde, bani care, cel mai probabil, nu vor mai fi recuperați niciodată.
