Manualul Kremlinului, partea I: „Banii murdari și urnele captive”

Data:

Nu toate valizele cu bani murdari dinspre Rusia ajung la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” Chișinău. Unele se opresc direct la secțiile de vot, altele în PMAN ori Gara Feroviară și în orice oraș din țară, la proteste „spontane” cu participanți plătiți la zi. Altele ajung în portofele digitale cu cripto, fără să mai traverseze o graniță fizică. Într-o campanie electorală cu mize uriașe, zeci și chiar sute de milioane de dolari se spală prin cărăuși, cripto și rețele criminale. Iată cum se cumpără alegeri în Republica Moldova și cine profită.

Alegerile parlamentare din 28 septembrie nu vor fi doar o confruntare între partide și idei, ci o luptă directă între două lumi: una democratică, bazată pe reguli și transparență, și alta întunecată, în care banii murdari și manipularea decid câștigătorul. În această lume paralelă, nu afișele și dezbaterile contează, ci valizele discrete, portofelele electronice criptate și drumurile constante ale „cărăușilor” care traversează granițele cu misiuni precise.

Citește și: Oferta politică a rușilor pentru Republica Moldova în 2025 este „PCRM+”, adică Partidul Comuniștilor în varianta anilor 2001-2009

Valize cu bani, monede cripto și „capital electoral”

Potrivit președintei R. Moldova, Maia Sandu, în pregătire s-ar afla transferuri ilegale de până la 100 de milioane de euro. Suma este amețitoare, dar și modul în care banii circulă este aproape imposibil de urmărit: criptomonede spălate prin platforme rusești, conturi offshore înregistrate pe nume false, companii-fantomă folosite pentru a justifica mișcări de capital și rețele de intermediari din diasporă, obișnuiți să transporte cash ascuns în bagaje. O parte din acești bani se transformă în campanii vizibile, cu bannere și concerte, dar o parte mai periculoasă rămâne în umbră, pregătită pentru cumpărarea directă a voturilor și fidelizarea structurilor locale.

Valizele cu bani din Rusia, sub pragul legal de raportare, au alimentat „capital electoral” pentru cumpărarea de voturi și loialități, iar schemele s-au mutat apoi în online, cu zeci de mii de conturi bancare, multe legate de carduri MIR, și criptomonede care permit injectarea a zeci de milioane de dolari ilegali în campania electorală. Oamenii sunt atrași în fapte ilegale „minore”, dar sunt pasibili de amenzi usturătoare de zeci de mii de lei.

Ilan Șor (oligarhul fugar, stabilit acum la Moscova, n.red) este, fără îndoială, epicentrul acestui mecanism financiar subteran, iar comandantul este Federația Rusă. Condamnat definitiv pentru frauda bancară din 2014 și refugiat peste hotare, el nu doar că rămâne activ, ci pare să fi perfecționat tehnicile de finanțare ilegală. De la distanță, coordonează partide și grupuri politice care, în public, se declară „anti-sistem”, dar care beneficiază din plin de un sistem paralel sofisticat, în care fluxul de bani este gestionat cu aceeași rigoare ca o corporație internațională. Rețeaua sa include politicieni de încredere, coordonatori de la Moscova care operează call centere, dar și coordonatori locali de activiști care cunosc exact cine trebuie mobilizat, în ce localitate și la ce oră.

Acești coordonatori nu se limitează la organizarea echipelor de lipit afișe sau distribuire de pliante. Rolul lor real este acela de a selecta oamenii dispuși să își vândă votul, de a livra plicurile cu bani sau pachetele cu produse alimentare, și de a asigura transportul controlat către secțiile de votare. În multe cazuri, alegătorii primesc instrucțiuni precise: cu cine să voteze, cum să ascundă dovada și cum să evite discuțiile cu observatorii electorali în ziua alegerilor.

Citește și: R. Moldova: ce este votul util? De vorbă cu analista Ileana Racheru

Rețele, coordonatori și vulnerabilitatea diasporei

Ținta nu este doar electoratul vulnerabil din țară. Diaspora moldovenească a devenit, în ultimii ani, un câmp de luptă în sine. Pe de o parte, avem zeci de mii de oameni care, de la Londra la Roma, votează masiv pro-european. Pe de altă parte, există rețele bine organizate care încearcă să saboteze acest potențial: de la răspândirea de știri false și mesaje demoralizatoare („nu are rost să mergi la vot, rezultatul e deja decis”) până la organizarea de transporturi „speciale”, chiar cu avionul, pentru grupuri de votanți din Europa de Est, aduși să susțină un anumit candidat. În unele cazuri, presiunea se exercită direct asupra comunităților din diasporă, prin lideri locali apropiați de rețeaua Șor, care oferă avantaje imediate în schimbul unei prezențe „controlate” la urne.

Crima organizată este liantul acestui sistem. Grupările implicate nu doar că asigură transportul și protecția banilor, dar impun și o disciplină strictă: nimeni nu vorbește, nimeni nu iese din rând. Cei care îndrăznesc să încalce regulile sunt „convinși” rapid, prin presiuni sau amenințări directe. Aici, alegerile nu mai sunt despre ideologii politice, ci despre un teritoriu care se vrea a fi controlat de oameni cu experiență în spălare de bani, contrabandă și trafic.

Dincolo de numele cunoscute, există și un segment periculos pe care nu îl putem cartografia complet: beneficiarii necunoscuți. Există spații gri în această rețea financiară, zone unde banii dispar din radar și reapar la finanțarea unor campanii surpriză, a unor candidați aparent independenți (peste 20 de doritori de data asta) sau a unor blocuri „patriotice” ori „de alternativă”, create, tocmai pentru a prelua tot electoratul posibil.

Pe 28 septembrie (cand au loc alegerile parlamentare, n.red) Moldova nu va trece doar printr-un exercițiu democratic, ci printr-un test de rezistență al statului în fața unei mașinării financiare care joacă murdar, organizat și cu resurse aproape nelimitate. Dacă instituțiile responsabile nu vor acționa la fel de coordonat și determinat, riscul nu este doar pierderea unei bătălii electorale, ci compromiterea încrederii în democrație pentru ani de zile.

Citește și: Moldova: Ilan Șor cheamă la proteste plătite, în timp ce autoritățile trec la dizolvarea unor partide

Proteste non-stop

Banii murdari care alimentează politica moldovenească nu vin doar prin canale obscure și conturi criptice, ci, uneori, sunt anunțați ostentativ, ca și cum ar fi premii pentru loialitate. În plină campanie electorală, Ilan Șor a transmis din Rusia o ofertă greu de ignorat: 3.000 de dolari pe lună pentru fiecare cetățean dispus să participe la proteste anti-guvernamentale. Clipul video, difuzat pe canalele de Telegram asociate lui, a fost o demonstrație de forță și sfidare la adresa autorităților moldovenești, care i-au interzis partidul, i-au blocat media și îl acuză de a fi principalul agent de influență al Kremlinului în Republica Moldova.

Anunțul a inclus și detalii logistice: plata zilnică, calculată raportat la această sumă lunară, urmând să fie transferată direct pe un cont bancar deschis pe loc. El a indicat și ora, și locul de întâlnire, cu corturi pregătite pentru ședere îndelungată.

Promisiunea nu se limita la bani. Planul prevedea transport gratuit din raioane spre Chișinău, coordonat de oameni de încredere ai rețelei, precum și furnizarea constantă de mâncare și apă (mai știm noi un astfel de orășel al corturilor). În spatele acestei infrastructuri stau sume semnificative aduse din afara țării, cel mai probabil prin intermediul „cărăușilor” și al conversiilor de criptomonede, așa cum susțin autoritățile. Poliția a reacționat cu amenzi pentru participarea plătită la proteste.

Costul acestei operațiuni este uriaș. Pentru 5.000 de protestatari, de exemplu, suma necesară depășește 15 milioane de euro pe lună, un buget imposibil de justificat legal, dar perfect plauzibil dacă sursa este finanțarea subterană legată de Kremlin. Obiectivul final este umplerea centrului Chișinăului cu mii de oameni plătiți, filmați și fotografiați, astfel încât să rezulte imaginea unei revolte populare împotriva guvernului pro-european. În realitate, loialitatea acestor protestatari nu este ideologică, ci strict financiară, iar valul de indignare dispare imediat ce fluxul de bani se oprește.

P.S Pe 28 septembrie, miza nu este doar cine câștigă alegerile parlamentare, ci mai degrabă dacă votul liber, neifluențat de nimeni mai există.

În articolul următor, vom vedea cum aceiași bani rusești murdari finanțează „Războiul minților și al pixelilor”, acolo unde nu bancnotele cumpără direct votul, ci minciunile corup direct mințile alegătorilor.

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md

Citește și: Partidele lui Ilan Șor, în pericol de dizolvare în Republica Moldova. Fostul deputat, fugit la Moscova, promite salarii pentru protestatari

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca este cercetător la Centrul Român de Studii Ruse și coordonator de programe în cadrul German Marshall Fund of the United States. Este doctorand la Școala Doctorală de Științe Politice a Universității din București, unde a obținut și licența, precum și un masterat în Relații Internaționale și Studii Europene. Stăpânește trei limbi străine – engleza, rusa și italiana. Domeniile sale de expertiză includ geopolitica Federației Ruse în zona Mării Negre, politica internă și externă a statelor ex-sovietice (cu accent pe Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Belarus, Azerbaidjan și Kazahstan). Este, de asemenea, preocupat de extinderea Uniunii Europene și analizează în profunzime politica internă și externă a Republicii Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related