Într-un colț al internetului, un deepfake cu Maia Sandu stârnește ură. Pe TikTok, trendurile nu mai sunt doar despre un nou cântec sau dans, ci au la bază o nouă dezinformare. Iar pe Telegram, mesajele vin cu accent estic. Kremlinul știe că nu are nevoie de tancuri pentru a câștiga alegeri. Îi ajunge un smartphone și câțiva influenceri bine plătiți. Algoritmi, știri false și campanii de dezinformare sunt folosite pentru a modela percepția publicului, a diviza societatea și a intimida alegătorii critici. Iată cum se manipulează alegătorii în Republica Moldova și cine profită.
În ultimele luni, Republica Moldova a devenit ținta uneia dintre cele mai sofisticate campanii de propagandă rusă din regiune. O infrastructură online, formată din sute de conturi active pe TikTok, Facebook, Instagram și YouTube, livrează zilnic mii de materiale menite să slăbească încrederea oamenilor în direcția europeană a țării și în instituțiile democratice. Este vorba despre o operațiune atent planificată, cu resurse consistente și cu o strategie clară: să deturneze dezbaterea publică înainte de alegerile parlamentare din septembrie.
Citește și: Manualul Kremlinului, partea I: „Banii murdari și urnele captive”
„Moldova Mare”… mai mare decât Rusia, doar în universul fake-urilor
Profilurile false nu se limitează la atacuri împotriva Maiei Sandu sau a parcursului european. Ele funcționează și ca mecanisme de promovare pentru politicieni pro-Kremlin. Cel mai vizibil exemplu este cel al Victoriei Furtună, fostă procuroare și apropiată a grupării Șor, transformată într-un personaj central al acestei rețele. Așa cum candidatul Călin Georgescu a fost promovat intens pe conturi rusești și a reușit să devină surpriza alegerilor prezidențiale din România, de anul trecut, aceeași rețetă este încercată cu politiciana cu discurs radical Furtună, alături de partidul să „Moldova Mare”, mai ales că apelează la aceleași „valori”. Peste 300 de conturi publică aproape exclusiv conținut care o avantajează, inclusiv clipuri realizate cu inteligența artificială, unde personaje virtuale îi îndeamnă pe cetățeni să o susțină politic. În același timp, sunt difuzate narative toxice despre Uniunea Europeană, amestecate cu mesaje elogioase la adresa partidului „Moldova Mare”, astfel încât propaganda să pară o reacție spontană a „voinței populare”.
Nu este însă singurul caz. Expert Forum (EFOR) și WatchDog au identificat o rețea de conturi pe TikTok, cu mii de urmăritori, care promovează constant mesajele lui Vasile Costiuc, candidat la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Activitatea acestor conturi ridică suspiciuni serioase de manipulare a algoritmilor platformei, prin distribuirea coordonată a conținutului și amplificarea artificială a vizibilității sale.
Alți politicieni primesc același tratament favorabil: Ilan Șor, fugit din țară, este portretizat ca „lider al schimbării”, bașcana Evghenia Guțul – ca voce a sudului și o mamă eroină, victimă a sistemului, iar primarul Ion Ceban – ca manager european, dar și un „moderator echilibrat” între Est și Vest. De partea cealaltă a Prutului, George Simion este prezentat ca un „aliat natural” al acestei opoziții, în timp ce Călin Georgescu apare ca un „gânditor conservator” marginalizat de „Occident”. Strategia Kremlinului este transparentă: să creeze impresia unei mișcări politice transfrontaliere, cu rădăcini locale, dar cu sprijin regional. Mai mult, același lucru se întâmplă în diasporă, doar că mesajele sunt făcute în limba română, rusă, dar și engleză, pentru a avea un așa-numit iz internațional.
Hashtag-uri care penetrează mai ușor online-ul
Un episod elocvent a fost campania prezidențială din 2024, când Alexandr Stoianoglo a beneficiat de o vizibilitate artificială pe rețelele sociale. Zeci de conturi i-au amplificat mesajele, iar, după ce a pierdut, aceleași canale au promovat narațiuni despre presupuse fraude electorale și despre scăderea popularității Maiei Sandu. Acesta este tiparul recurent: conturi „dedicate” pentru un politician, combinate cu altele „neutre” care alternează conținut distractiv cu mesaje toxice, tocmai pentru a atrage publicul mai puțin atent.
Scopul final al acestor operațiuni nu este doar consolidarea imaginii unor lideri favorabili Moscovei. Ținta reală este erodarea încrederii cetățenilor în procesul democratic, astfel încât orice rezultat electoral să poată fi pus sub semnul întrebării. Metodele variază – de la meme-uri și clipuri generate de AI, până la hashtaguri coordonate și comentarii false care mimează sprijinul masiv. Dar mai ales atenție la hashtag–uri. Autoritățile române au reușit să identifice o campanie intensă, coordonată pe online la alegerile trecute. Se numea #EchilibruSiVerticalitate, dar la noi nu s-au mai ascuns, au numit-o direct #SanduLaÎnchisoare. Aceste hashtag-uri ajută mult la răspândirea mesajelor, chestiune confirmată de milioanele de vizualizări ale lui Călin Georgescu. Amintesc că avalanșa de mesaje a avut loc doar la câteva săptămâni de alegerile din decembrie 2024, pentru a avea elementul surpriză.
Deși până acum au fost identificate aproximativ 900 de conturi, numărul real este, cel mai probabil, mult mai mare. Rețeaua nu se limitează la Republica Moldova: aceleași tactici sunt testate în România sau în alte state europene, unde se încearcă implantarea acelorași narațiuni. Telegram joacă un rol central în coordonarea acestei infrastructuri: acolo, cei implicați primesc zilnic instrucțiuni despre ce mesaje să lanseze și ce figuri politice să promoveze.
Ceea ce se întâmplă acum nu este o mișcare organică, ci o operațiune de influență bine finanțată, care exploatează vulnerabilitățile spațiului digital și diviziunile interne ale societății moldovenești. Kremlinul mizează pe confuzie, polarizare și pe lipsa unor reacții rapide din partea platformelor sociale, încercând să transforme Moldova într-un nou câmp de testare pentru războiul informațional în Europa.
Rușii nu produc un „fake AI” de unii singuri, ci printr-o întreagă echipă bine organizată și costisitoare. E nevoie de oameni care scriu scenariul și mesajul propagandistic, specialiști care montează video sau creează deepfake-uri cu instrumente AI, tehnicieni care se ocupă de sunet și imagine, ca materialul să pară autentic, dar și rețele de distribuție, pagini false pe rețele sociale, troli și chiar canale media afiliate care amplifică mesajul. Tot acest proces cere bani, expertiză și coordonare, nu este un produs spontan.
Dacă intri pe TikTok într-o seară obișnuită și tastezi „Maia Sandu”, primele rezultate nu sunt clipuri despre reforme sau negocieri europene, ci o avalanșă de videouri cu fețe străine, unele generate artificial, care repetă aceeași frază: „Sandu a adus războiul în Moldova”. Tonul e mereu același, grav, amenințător, cu fundaluri întunecate sau muzică alarmistă. La prima vedere, par utilizatori obișnuiți. Dar, dacă dai scroll câteva minute, observi tiparul: toate conturile sunt nou create, postează la aceeași oră, folosesc aceleași hashtaguri și împing aceleași sloganuri.
În paralel, pe Facebook circulă meme cu Ilan Șor. Imaginea lui, ușor retușată, apare pe afișe digitale în care promite salarii mai mari, drumuri noi sau chiar integrarea în Uniunea Europeană, ca și cum ar fi fost întotdeauna un politician pro-european. Contradicțiile nu contează. Important e ca mesajul să ajungă repede la oameni și să creeze confuzie. Într-un sat din raionul Orhei, o bătrână distribuie astfel de postări prietenilor ei pe Facebook. Când e întrebată de ce o face, răspunde simplu: „Toți vorbesc de asta, înseamnă că e adevărat”.
Nu lipsesc nici influencerii improvizați. Conturi anonime postează clipuri în care un tânăr stă într-o mașină luxoasă și povestește cum „Maia Sandu vrea să vândă țara”. Altul filmează o gospodărie modestă și spune, cu voce resemnată: „Așa arată Moldova europeană.” Comentariile se adună zeci, sute, majoritatea cu aceeași structură: „Adevărul gol-goluț”, „Ai dreptate”, „Nu mai putem răbda”. În realitate, multe dintre aceste reacții sunt automate, generate pentru a crea senzația unui val popular. Nu mai zic dacă postezi orice politic pe Facebook-ul moldovenesc, imediat primești comentarii de la boți, care spun „Sunt de acord cu subiectul X, dar ați văzut ce rău face guvernarea?”.
Moldova – un laborator informațional al rușilor
Republica Moldova devine, astfel, un laborator al războiului informațional, unde Rusia testează cum poate construi realități alternative, cu bani mulți, cu tehnologie nouă și cu o rețea de activiști disciplinați. Ceea ce vedem acum pe străzile Chișinăului și în feed-ul rețelelor sociale ar putea fi doar începutul.
În spatele scenei politice din Republica Moldova se conturează un mecanism bine uns, care funcționează cu bani, tehnologie și oameni disciplinați să transmită zilnic aceeași poveste. Nu e vorba despre câțiva agitatori izolați, ci despre sute de conturi care inundă TikTok, Facebook sau YouTube cu imagini și mesaje atent croite. Totul are un fir roșu: să creeze impresia că proiectul european este sortit eșecului, iar singura alternativă viabilă o reprezintă politicienii „prietenoși” cu Moscova.
Moldova se află, așadar, într-un experiment geopolitic. Rusia testează aici cât de departe poate merge o campanie digitală coordonată, cât de ușor poate modela opiniile și cât de vulnerabilă este o societate aflată în plină tranziție. Dacă acest model funcționează, el va fi exportat și în alte state din regiune.
P.S. Ziua de 28 septembrie nu mai este doar despre cumpărarea votului cu bani murdari, ci despre deturnarea lui prin narațiuni false și propagandă sofisticată.
Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
