Guvernul britanic condus de Keir Starmer (foto) intenționează să recunoască oficial statul Palestina în luna septembrie, în lipsa unui acord de încetare a focului în Gaza și a unui angajament clar din partea Israelului pentru soluția celor două state. Decizia vine pe fondul crizei umanitare din ce în ce mai grave din teritoriu și al presiunilor interne crescânde asupra guvernului laburist.
Premierul Starmer și-a rechemat miniștrii din vacanță pentru a aproba un plan de pace în Orientul Mijlociu, după consultări purtate în Scoția cu președintele american Donald Trump. Deși Trump a declarat că nu s-a discutat direct subiectul, a adăugat că „nu-l deranjează” dacă Marea Britanie își asumă o poziție, chiar dacă el nu o va face, relatează The Guardian.
„Din cauza situației catastrofale din Gaza și a șanselor tot mai mici de a ajunge la o soluție viabilă cu două state, consider că este momentul potrivit să facem acest pas”, a declarat Keir Starmer. „Scopul nostru rămâne un Israel sigur și un stat palestinian suveran și viabil – dar acest obiectiv este mai amenințat ca niciodată.”
Recunoașterea Palestinei ar urma să aibă loc în septembrie, dacă nu se înregistrează progrese clare spre pace.
Planul guvernului britanic urmează linia adoptată recent de Franța, care a sprijinit recunoașterea statului palestinian ca o formă de presiune diplomatică asupra Israelului, în contextul amplificării conflictului și al colapsului negocierilor de pace.
ONU avertizează asupra unei foamete de proporții istorice în Gaza. Marea Britanie își menține planul de a recunoaște Palestina în ciuda reacției Israelului
Criza umanitară din Gaza atinge proporții fără precedent în secolul XXI, avertizează experți susținuți de ONU și Programul Alimentar Mondial (WFP), care compară situația cu foametea devastatoare din Etiopia și Biafra. În ciuda negărilor oficiale ale Israelului, ONU vorbește despre un „scenariu de coșmar” al foametei, în timp ce bilanțul victimelor din Gaza depășește 60.000 de morți, aproape jumătate fiind femei și copii, potrivit Ministerului Sănătății din teritoriu.
Accesul ajutoarelor rămâne drastic limitat. Israelul a oprit complet convoaiele umanitare timp de șase săptămâni la începutul războiului și din nou între martie și mijlocul lunii mai. Deși în weekend-ul trecut restricțiile au fost ușor relaxate, doar jumătate din ajutoarele cerute de WFP ajung efectiv în Gaza.
Reacția dură a Israelului
Decizia guvernului condus de la Londra a fost întâmpinată cu critici vehemente la Tel Aviv. Ministerul israelian de externe a declarat pe platforma X că recunoașterea Palestinei „reprezintă o recompensă pentru Hamas” și „subminează eforturile de a obține un armistițiu și eliberarea ostaticilor”. Premierul Benjamin Netanyahu a acuzat la rândul său Marea Britanie că „răsplătește terorismul monstruos al Hamas” și a avertizat că „un stat jihadist la granițele Israelului de azi va amenința Marea Britanie mâine”.
Citește și: Franța pune problema palestiniană pe masa ONU, SUA și Israel critică mișcarea
Un gest simbolic cu implicații politice majore
Recunoașterea oficială a Palestinei de către Marea Britanie ar reprezenta un pas cu o puternică încărcătură simbolică și diplomatică. Deși nu rezolvă aspectele concrete ale unui eventual stat palestinian – precum granițele sau capitala – această recunoaștere ar echivala cu validarea politică a dreptului palestinienilor la autodeterminare.
Susținătorii măsurii consideră că recunoașterea poate revigora procesul politic către o soluție viabilă cu două state – Israel și Palestina – aflate în coexistență pașnică.
Un pas tardiv la nivel global, dar fără precedent în G7
Dintre cele 193 de state membre ale ONU, circa 140 recunosc deja Palestina, inclusiv China, India, Rusia și o serie de state europene – precum Suedia, Spania, Irlanda, Norvegia și Cipru. Totuși, niciun stat din G7 nu a făcut acest pas până recent, când Franța a anunțat că va recunoaște Palestina în septembrie, la Adunarea Generală ONU.
Marea Britanie, sub conducerea lui Keir Starmer, ar urma să urmeze exemplul Franței, dar cu anumite condiții impuse ambelor părți – Israel și Hamas.
De ce acum?
Pe lângă contextul internațional, presiunea internă a fost decisivă. Criza umanitară tot mai gravă din Gaza a stârnit nemulțumiri în rândul opiniei publice și al parlamentarilor britanici.
De asemenea, Starmer a primit un semnal de non-obiecție din partea președintelui american Donald Trump, care a declarat: „Nu-mi pasă dacă Starmer își exprimă o poziție. Eu mă concentrez acum pe cum să hrănim oamenii.”
Trump a minimalizat și poziția Franței, spunând că recunoașterea Palestinei de către Macron „nu contează” și „nu are greutate”.
În acest context geopolitic fluid și tensionat, anunțul Marii Britanii pare să marcheze o schimbare de paradigmă în rândul marilor puteri occidentale.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: UK Prime Minister / Facebook)
