Rectorul Universității de Vest și deputat PNL Timiș, Marilen Pirtea, este vehiculat drept un înlocuitor al ministrului demisionar al Educației, Daniel David. Acesta a declarat, marți, pentru AGERPRES, că reflectă asupra deciziei numirii sale și va reveni cu un răspuns după sărbători.
„Deciziile vor fi luate după sărbători. Am primit această propunere (de a deveni ministru al Educației și Cercetării, n.r.) din partea prim-ministrului, la care voi reflecta, decizia urmând a fi luată după perioada de sărbători. Este foarte important care va fi bugetul Ministerului Educației și Cercetării, care sunt așteptările în ceea ce privește măsurile pentru anul următor.”
Rectorul a mai mai adăugat că va fi nevoie de un buget solid pentru ca măsurile de reformare a educației să funcționeze.
„Fără un buget consistent, măsurile din Educație vor părea mai mult coerciții decât investiții.”
Cine este Marilen Pirtea?
Marilen Pirteaa este profesor universitar de economie, rector al Universității de Vest. Are un master în fiscalitate și un doctorat în economie.
Acesta este, din 2016, deputat liberal în Parlamentul României. Din 27 iunie 2025 este Consilier onorific al Prim-ministrului României în domeniile educației și cercetării, potrivit CV-ului său.
Demisia lui Daniel David
Pe 22 decembrie, Daniel David și-a anunțat demisia din funcția de Ministru al Educației.
„Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării (22 decembrie 2024), i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcția de ministru al Educației și Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea. Deși demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, așa cum a fost și colaborarea noastră. A fost o onoare să servesc țara noastră din această poziție ca specialist/tehnocrat susținut de PNL, dar neafiliat politic, în două mandate – 23 decembrie 2024 – 23 iunie 2025 și 23 iunie 2025 – (probabil) 23 decembrie 2025”
În mandatul său la Ministerul Educației și Cercetării, Daniel David a fost implicat într-o serie de controverse și proteste semnificative, alimentate în principal de măsurile fiscal-bugetare și reformele adoptate în sistemul de învățământ:
Proteste ale sindicatelor și cereri de demisie
Sindicatele din învățământ au organizat proteste repetate în fața Ministerului Educației și în Piața Victoriei, cerând demisia lui Daniel David și respingând măsurile considerate dăunătoare educației și lucrătorilor din sistem. Protestele au adunat peste 1.000 de participanți din diverse județe ale țării, care au scandat mesaje precum „Demisia!” și „Demnitatea nu se negociază”, acuzând Guvernul și ministrul că ignoră problemele reale din școli.
Nemulțumiri legate de reforme și austeritate
Sindicatele și asociațiile de părinți au criticat măsuri precum:
- creșterea normei didactice cu două ore pe săptămână;
- creșterea numărului de elevi pe clasă;
- comasarea școlilor mici și reorganizarea rețelei școlare;
aceste schimbări fiind introduse în cadrul Legii nr. 141/2025 și considerate adoptate fără consultări și fără studii de impact adecvate.
Amenințări cu boicot și greve
Profesionistul în educație unionă a avertizat că protestele ar putea include boicotarea examenelor de Bacalaureat sau blocarea începerii anului școlar, ca formă de presiune pentru abandonarea reformelor contestate.
Citește și: Protestul sindicatelor din Educație
Critici privind transparența decizională
Organizații precum Uniunea Elevilor Reprezentanți (UER) și Federația Părinților și Aparținătorilor Legali (FePAL) au cerut chiar urmărirea penală a ministrului, acuzând că aprobarea unor planuri-cadru și tăierea burselor elevilor s-a făcut în grabă, fără dezbatere publică, încălcând legea transparenței decizionale.
Reacții, explicatii, justificări ale guvernului/ Ministrului Educației
Daniel David a descris protestele ca fiind „legitime, dar ar fi dorit ca acestea să fie mai „constructive”, așa încât să nu creeze o imagine negativă a profesorilor și a sistemului de învățământ”, recunoscând totodată impactul acestor măsuri (legea 141/2025 sau legea Bolojan privind austeritatea in educației) asupra bugetului și resurselor.
Legea nr. 141/2025, cunoscută în spațiul public ca „Legea Bolojan”, este o lege care reorganizează sistemul de învățământ preuniversitar din România, dar care a stârnit critici și proteste puternice din partea sindicatelor din Educație, profesorilor și părinților din cauza efectelor pe care le are asupra structurii școlilor, timpului de lucru și finanțării educației.
Legea include o serie de schimbări structurale și organizatorice în învățământul preuniversitar:
- Creșterea normei didactice obligatorii pentru profesori cu 2–4 ore pe săptămână, ceea ce mărește volumul de predare fără o creștere echivalentă a salariului.
- Comasarea școlilor mici (de exemplu cele cu mai puțin de 500 de elevi), ceea ce duce la reorganizări și închiderea unor unități școlare.
- Reducerea numărului de burse pentru elevi, inclusiv tăierea burselor de reziliență și excelență și diminuarea fondurilor pentru burse pentru studenți.
- Modificări privind plata cu ora și degrevările de normă pentru directori și inspectori, afectând modul în care se compensează orele suplimentare.
- Creșterea numărului de elevi pe clasă, permițând până la 34 de elevi în unele cicluri școlare, față de limitele anterioare.
Ca efect al reorganizării, autoritățile estimează o reducere cu peste 14.000 a posturilor din școli, de la aproximativ 307.900 la 293.852 posturi, iar unele cadre didactice și directori își pot pierde locurile de muncă.
Guvernul și ministrul Educației, Daniel David, și-au apărat deciziile din Legea nr. 141/2025 („Legea Bolojan”) arătând, în esență, că acestea sunt măsuri necesare pentru stabilitatea bugetară a sistemului educațional și pentru adaptarea acestuia la realitățile financiare actuale, nu opțiuni dorite, dar nefondate. Argumentele oficiale se concentrează pe două direcții principale:
- Presiuni bugetare și sustenabilitatea finanțării
Ministrul Daniel David a afirmat că măsurile adoptate — inclusiv cele legate de burse, norme didactice, reorganizare și alte cheltuieli — sunt „necesare, nu dorite”, pentru a proteja salariile și bursele rămase în sistem în contextul în care bugetul nu mai permite acoperirea acestora integral fără ajustări. El a subliniat că, potrivit execuției bugetare și programului de guvernare, nu există resurse suficiente pentru a susține nivelul anterior al cheltuielilor și că aplicarea Legii 141/2025 este obligatorie conform cadrului legal în vigoare. - Implementarea legislației existente și consultări
David a menționat că are obligația legală de a implementa legea aprobată de Parlament, inclusiv normele subsecvente, și că Ministerul a lansat în consultare publică proiecte pentru aplicarea cât mai rezonabilă a acestor prevederi, invitând la propuneri constructive din partea sistemului de educație.
În plus, argumentele Guvernului susțin că unele dintre schimbările introduse prin Legea 141/2025, precum comasările de școli sau ajustările de posturi și norme, ar trebui să crească eficiența administrativă a sistemului educațional în fața scăderii demografice sau multiplicării costurilor.
Oficialii au mai subliniat, implicit, că legislația urmărește o armonizare cu standarde financiare responsabile, astfel încât sistemul să nu se confrunte cu un deficit structural, punând accent pe echilibru bugetar pe termen mediu.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
