Dependenţa de jocuri de noroc, în special de „păcănele”, este una dintre cele mai severe forme de adicţie, comparabilă cu dependenţa de droguri de mare risc, avertizează medicul psihiatru Ovidiu Alexinschi, de la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi.
Ovidiu Alexinschi, doctor în ştiinţe medicale certificat internaţional în Medicina Adicţiei, atrage atenţia că acest tip de comportament activează aceleaşi circuite din creier ca şi substanţele interzise şi poate avea consecinţe dramatice asupra vieţii personale şi familiale.
„În ultimii ani, în afară de adicţiile legate de droguri, substanţe, au fost adăugate şi noile adicţii comportamentale, printre care şi adicţia de jocuri de noroc”, a explicat, pentru Agerpres, dr. Ovidiu Alexinschi.
Potrivit psihiatrului, în ultimii ani au fost descrise tot mai frecvent aşa-numitele adicţii comportamentale, care nu implică consumul de substanţe, dar pot deveni la fel de periculoase. Printre acestea se numără şi dependenţa de jocuri de noroc.
„Adicţia de „păcănele” este statuată ca fiind o formă foarte gravă de dependenţă, pentru că implică aceleaşi circuite în creier ca şi substanţele de mare risc, precum drogurile, pentru că au aceleaşi manifestări şi aceeaşi afectare ca şi drogurile şi produce efecte similare asupra vieţii persoanei”, afirmă medicul.
El spune că, în multe cazuri, dependenţa ajunge să domine complet viaţa celui afectat.
„Foarte multe dintre aceste persoane cu dependenţă de ‘păcănele’ preferă consultaţiile în mediul privat, în ambulatoriu. Ei preferă în special zona privată pentru că au o jenă, pe de altă parte, nu au o dependenţă invalidantă care să necesite spitalizare la pat. Tratamentul este dificil şi presupune, în principal, psihoterapie, consiliere şi schimbarea stilului de viaţă, iar în unele cazuri poate fi asociat şi un tratament medicamentos care să reducă impulsul de a juca”, a explicat dr Ovidiu Alexinschi.
Conform acestuia, persoana dependentă de jocurile de noroc îşi concentrează toate eforturile pe obţinerea banilor necesari pentru joc, ajungând să mintă, să se împrumute sau să ascundă pierderile.
„Dependenţa de jocurile de noroc este printre cele mai severe, deşi oamenii poate nu conştientizează. Vorbim de o formă foarte agravantă de dependenţă, pentru că ea capturează întreaga existenţă a persoanei respective. Ajung să învârtă întreaga existenţă în jurul banilor pentru a-şi îndeplini ritualul de joc, pentru a-şi reveni, pentru a împrumuta, a minţi şi a face tot ceea ce e nevoie pentru a acoperi pierderile legate de joc. Această dependenţă este oricând comparabilă cu dependenţa de droguri de mare risc”, explică specialistul.
Doctorul afirmă că oricine poate deveni dependent, el subliniind că „nu există ‘un prototip’ al persoanei care ajunge dependentă de jocurile de noroc”.
„Un alt mit frecvent este că doar anumite tipuri de persoane dezvoltă astfel de dependenţe. În realitate, oricine poate deveni dependent dacă ajunge să fie prins într-un mecanismul practicării jocurilor de noroc sau al consumului de substanţe. Oricine, oricât de deştept este, oricât de educat, de informat este, dacă nu conştientizează în profunzime riscurile la care se expune, mai devreme sau mai târziu pot apar probleme. Desigur, pot exista anumite vulnerabilităţi, predispoziţii, dar nu sunt determinante”, mai spune medicul.
Potrivit acestuia, apariţia dependenţei este rezultatul interacţiunii dintre trei factori principali: vulnerabilitatea genetică, comportamentul în sine (jocul) şi influenţa mediului social.
„Adicţiile se află la confluenţa a trei factori. Unul este vulnerabilitatea genetică, al doilea este substanţa sau comportamentul în sine, iar al treilea este influenţa uneori covârşitoare a mediului, a celor din jur, a ceea ce se întâmplă în cercul de prieteni, în mediul social al persoanei respective. Nu există neapărat un prototip al unei persoane care va deveni dependentă”, afirmă psihiatrul.
Conform acestuia, dependenţa de jocuri de noroc nu afectează doar persoana implicată, ci şi familia, rudele sau prietenii acesteia. Specialistul vorbeşte despre adevărate „furtuni” în mediul familial, generate de problemele financiare şi de comportamentele asociate dependenţei.
„Vorbim de o adevărată furtună în micromediul familial, în oamenii care sunt cel mai intim legaţi de persoana cu adicţii. Este profund distructiv pentru echilibrul familial o persoană care ajunge să mintă, să înşele, fură bani din casă, împrumute fără ‘discernământ’ bani de peste tot, sume din ce ce în ce mai mari, fără acoperire, face credite la diverse IFN-uri, uneori suprapuse şi simultan, sau să ia bani din casă. Familia este, de cele mai multe ori foarte, foarte afectată de acest comportament, care mai devreme sau mai târziu duce într-o zonă de blocaj şi aparent fără ieşire”, mai afirmă Ovidiu Alexinschi.
Psihiatrul a admis că fenomenul a crescut în ultimii ani. El a observat tot mai multe cazuri de dependenţă de jocuri de noroc mai ales după explozia platformelor online din perioada pandemiei. Cu toate acestea, nu se poate spune cu exactitate care e numărul celor cu dependenţă de jocurile de noroc.
„Sunt foarte mulţi (dependenţi de jocuri de noroc – n.r). Foarte, foarte mulţi, dar nu se poate şti cu exactitate. Pe lângă cazinourile fizice, trebuie să ne gândim că acum jocurile sunt disponibile şi în zona online, care a explodat în perioada pandemiei şi după. Ele sunt disponibile 24 de ore din 24, şapte zile din şapte, direct din confortul casei. Accesul foarte uşor face ca tot mai multe persoane să ajungă în această situaţie”, afirmă acesta.
Deşi tratează în principal adulţi, dr. Alexinschi spune că mulţi dintre pacienţii săi au avut primul contact cu jocurile de noroc încă din adolescenţă, uneori chiar înainte de vârsta de 18 ani. Printre persoanele afectate care au cerut ajutorul specialistului se regăsesc atât tineri, cât şi adulţi de peste 50 de ani care au pierdut sume importante de bani în ani de joc.
„Nu există o vârstă anume. Dependenţa poate apărea la orice vârstă, dar tinerii sunt cei mai vulnerabili”, mai declară medicul psihiatru.
El salută măsurile prin care autorităţile locale pot limita prezenţa sălilor de jocuri de noroc, însă consideră că este nevoie şi de servicii de sprijin pentru cei care deja au dezvoltat o dependenţă.
„Este o măsură foarte bună şi necesară. Cred că este o măsură foarte bună. Felicit primarii care iau asemenea decizii, pentru că a avea săli de jocuri şi cazinouri prin apropierea şcolilor, în centre comerciale, pe bulevarde, aproape de tot ce înseamnă clienţi, cu geamuri fumurii şi vânzări de băuturi alcoolice, cu siguranţă nu sunt un mediu favorabil. Clar e faptul că nu e suficientă această măsură. Mai e şi zona de online. Sunt măsuri care se pot adopta complementar”, conchide medicul psihiatru.
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
