27 ianuarie reprezintă Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului. Această sărbătoare marchează data (27.01.1945) la care lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau a fost eliberat de către trupele Armatei Roșii. La 81 de ani distanță, politicienii români au transmis diferite mesaje de condamnare a genocidului care a lăsat în urmă 6 milioane de morți.
Întrucât evenimentul de comemorare a Holocaustului a fost organizat în Parlament cu o zi mai devreme, pe 26 ianuarie, mesajele au fost transmise în decursul zilei respective.
Nicușor Dan: „Fiecare generație are datoria să rămână lucidă în fața derapajelor tiranice.”
Președintele Nicușor Dan a declarat pe Facebook, că Holocaustul reprezintă una dintre „cele mai mari tragedii ale umanității”.
„Regimul nazist a sacrificat pe altarul urii rasiale şase milioane de evrei, alături de numeroase alte victime considerate nedemne de dreptul fundamental la viață de către ideologia totalitară. Conștientizăm, într-un mod dureros, cât de prețioase sunt libertatea și demnitatea umană și cât de important este să le apărăm cu orice preț.”
Liderul de la Cotroceni a mai adăugat că România participă la educarea generațiilor tinere cu privire la Holocaust și că, în contextul actual, memoria acelui genocid este cu atât mai importantă.
„Comemorarea victimelor Holocaustului devine cu atât mai relevantă într-o lume în care memoria colectivă pare să se estompeze si se observă o creștere a atitudinilor cu tentă xenofobă […] Fiecare generaţie are datoria să rămână lucidă în faţa derapajelor tiranice, să condamne antisemitismul în toate formele sale, să denunţe indiferenţa şi laşitatea, să refuze complicitatea la rău. ”
Ilie Bolojan : „Istoria ne arată că ura nu construiește nimic, ea se propagă și în cele din urmă distruge, iar anul trecut a fost un puternic semnal de alarmă ”
Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis, luni, un omagiu victimelor Holocaustului. Mesajul a fost citit de șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, conform Agerpres.
„27 ianuarie marchează eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, dar și redobândirea libertății de către toți cei care au supraviețuit atrocităților Holocaustului. Le suntem recunoscători celor care au avut puterea de a-și spune povestea și ne plecăm cu respect în fața suferințelor îndurate. Victimelor care nu s-au mai întors le aducem un omagiu tăcut și profund.”
El a amintit și de Pogromul de la București (1941), înfăptuit în timpul Rebeliunii Legionare. Totodată, a făcut o trimitere la alegerile de anul trecut, marcate de ascensiunea extremei drepte în România.
„Istoria ne arată că ura nu construiește nimic. Ea se propagă, se amplifică, se răspândește și, în cele din urmă, distruge. Anul trecut a fost un puternic semnal de alarmă. Am văzut cum antisemitismul, discursul instigator la ură și tentația violenței nu apar doar în trecut, ci pot reveni inclusiv în societatea românească.
Am asistat la o deraiere periculoasă – ceea ce trebuia să fie un simplu proces legislativ s-a transformat, inclusiv din cauza instrumentalizării, într-un antisemitism agresiv și visceral pe care nu îl mai credeam posibil în România postdecembristă. Condamn fără echivoc astfel de manifestări care sunt incompatibile cu valorile unei democrații mature și cu respectul față de demnitatea umană.”
Sorin Grindeanu: „Este un moment pentru reculegere și introspecție ”
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a avertizat cu privire la ascensiunea antisemitismului în România.
„Din păcate, ura este, din nou, în creștere, în jurul nostru. Inclusiv antisemitismul evoluează și se adaptează noilor realități sociale și tehnologice. Tocmai de aceea, reacția trebuie să fie fermă și ancorată în respectarea drepturilor fundamentale ale omului. ”
Conform liderului PSD, o colaborare strânsă la nivelul instituțiilor statului este esențială pentru combaterea antisemitismului și a urii.
„Trebuie să fim conștienți însă că nu este suficient doar să combatem antisemitismul, ci trebuie să îl prevenim constant și coordonat. Combaterea atitudinilor antisemite nu se poate realiza izolat. Este esențială o colaborare constantă între autorități, comunitățile evreiești și organizațiile societății civile, pentru ca astfel de reflexe periculoase să fie contracarate eficient. ”
Antisemitismul, un fenomen în ascensiune
Un sondaj realizat de Solomonitor între 1 și 15 noiembrie 2025 la comanda Institutului Elie Wiesel indică date îngrijorătoare. Ura față de evrei a crescut substanțial în ultimii ani. 11% au o frică față de evrei, iar 26% optează pentru o prezneță temporaară/absență a evreilor din România.
Aceste procente reprezintă o creștere semnificativă față de 2021, când 5% din respondenți au declarat că simt frică față de evrei, iar 19% doreau o prezență temporară/absentă a evreilor.
De asemenea, 47% din respondenți au fost de acord cu afirmația conform căreia evreii controlează lumea, iar 45% cu afirmația că România este capturată de evrei. Categoria cea mai expusă urii este a celor situați între 18 și 29 de ani.
Rasismul
În cazul romilor, procentele au cunoscut o scădere, dar valorile rămân mari. 31% din respondenți au afirmat că simt teamă față de romi, în comparație cu 38%, 2021. Respingerea prezenței romilor în țară a scăzut la 15% față de 19% în 2021.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
